Martora

Blacksville , Days Inn McDonough Hotel

Dupa 48 de kilometri parcusi departe de metropola Atlantei , Mike semnalizeaza stanga , parasind autostrada si ajungand la un han . Opreste masina in fata receptiei , in una din parcarile libere . Se intoarce sa vada ce face Havana si vede ca onca doarme si se decide sa se duca la receptie , sa ia o camera , sa care bagajele si dupa sa o trezeasca .

Mike intra in receptia hotelului : un han tipic americanesc , langa autstrada , frecventat de camionagii care calatoresc cu milele prin SUA , camere micute, destul de curate , mobilier cam demodat pentru secolul asta , bai destul de mari si curate si bufet suedez la micul dejun . Numai bine sa se ascunda aici cateva zile .

Mike pimeste de la receptionerul de serviciu , cheia camerei cu numarul 13 , dupa care merge sa aduca bagajul Havanei in camera si se intoarce sa o trezeasca pe aceasta . Deschide usa din spate si se apleaca usor spre urechea ei :

- Havana , am ajuns !

Havana speriata risposteaza , dandu-i lui Mike un pumn direct in fata .

-Auuu ! Ce naiba faci ? Eu sunt , Mike ! spune Mike acoperiandu-si cu mana locul loviturii .

Havana surprinsa de ce a facut isi duce ambele maini la gura . Se da imediat jos din masina si ii cuprinde intre palme fata lui Mike . Ar fi vrut sa poata sa ii spuna cat de rau ii pare ca a facut asta , dar nu poate .

-Sunt bine , sunt bine ! spune Mike care ii dezlipeste mainile ei de pe fata lui . E vina mea , nu trebuia sa te trezesc asa . Trebuia sa ma gandesc ca fiind speriata , poti reactiona oricum . Imi pare rau !

Havana da din cap in semn de "nu" , dupa care face semn spre ea.

-Ce vrei sa zici ? Ca tu esti de vina ?

Havana da din cap ca "da".

-Nu esti ! Si in plus nu ma doare asa tare ! o linisteste Mike , spunand asta razand . Haide sa intram. continua el facandu-i semn spre intrare .

Havana porneste spre intrare , inca putin suparata . Stia ca il lovise destul de tare , fiind speriata , dar spera ca Mike o va ierta , dandu-si seama ca ea chiar nu a vrut .

Ajunsi in fata camerei de hotel , Havana se stramba la vederea cifrei 13 , pe placuta de la usa camerei . Mike ii observa reactia si zice :

- Stiu , prea mult ghinion pentru o singura zi ! spune el razand in timp ce se chnuia sa deschida usa .

Havana incepe sa rada si ea . Chiar iubeste stilul lui Mike de a face haz de necaz . Parca o mai scoate din starea de haos care o urmarise toata ziua . Mike deschide usa si o lasa pe ea sa intre prima.

Havana paseste in camera si primul lucru care ii atrage privirea este privelistea spre autostrada . Era fascinant ca farurile masinilor , acele luminite in miscare , pareau atat de frumoase in intuneric . Ca sute de licurici mergand cu peste 100 de km la ora , in linie dreapta .

Obosit Mike se arunca pe pat . Havana se intoarce de pe balcon si il vede pe el tolanit pe intreg patul . Se pare ca in camera era un sngur pat dublu , deci trebuie sa doarma impreuna . Vazand-o ca se apropie de pat , Mike se ridica in capul oaselor si zice :

-Havana sunt asa obosit , nici nu iti inchipui ... sper ca nu te superi daca adorm putin ,ok ?

Havana incuvinteaza din cap ca "nu" cu un zambet frumos pe fata .

- Ok ... atunci , sa trag un pui de somn , chair simt nevoia . spune el dandu-si sacoul jos , dupa care se pune pe o parte a patului si zice : Sper ca nu te deranjeza ca dormim in acelasi pat numai ca asta a fost singura varianta . spune el parand foarte serios .

Havana da din cap ca "nu" .

- Ok ! Daca este ceva , nu ezita sa ma trezesti , iar daca iti mai aduci ceva aminte , orice detaliu marunt , noteaza-le in telefon si aratami-le , ok ?