Capitolul 3

6.5K 300 18
                                    

Mi-am bagat mobilul in buzunar si am coborat jos, iesind pe usa din spate si intrand direct in garajul intunecos si rece. Noroc ca pot iesi pe aici si nu trebuie sa inconjur toata casa pentru a ajunge la destinatia dorita. Am aprins lumina, iar primul lucru asupra caruia ochii mei s-au oprit a fost masina tatei, adica a doua, si totodata cea mai frumoasa si puternica cand vine vorba de condus. Din fericire pentru mine, am avut ocazia s-o conduc cam de vreo doua sau trei ori, odata chiar si atunci cand nu am avut inca permis de conducere, iar ai mei erau plecati la un dineu de afaceri, luand-o si pe Emily cu ei- pe mine lasandu-ma singur in casa.

Ca orice baiat, m-am gandit sa fac o tura cu ea, s-o incerc, sa vad daca chiar este o masina buna, asa cum spunea tata. Adrenalina si entuziasmul m-au cuprins inca din clipa in care m-am urcat la volanul Ferrariului, si ceea ce am simtit atunci cand acul de la viteza crestea cu fiecare apasare pe acceleratie nu se poate descrie in cuvinte. Stiu doar ca urlam ca un nebun din cauza fericirii, si nu-mi pasa catusi de putin daca am sa fiu oprit de politie sau nu. Imi placea cum fetele isi intorceau privirile spre mine, unele facanu-mi cu mana, iar eu le zambeam provocator. Cunosteam legile rutiere, insa ma prefaceam ca nu e asa si ca habar nu am de ele. Nu doream decat sa incerc si sa vad cum este sa conduci. Soseaua doar a ta, volanul in mainile tale, muzica rasunand puternic din boxe, cheile la tine, toate astea te fac sa te simti mai viu, sau mai liber, si iti dai seama cum e sa conduci o minunatie de masina. Mai multa incredere in tine insuti, fiind convins ca poti sa te descurci singur, si ca esti matur. Se spune ca atunci cand faci ceva care iti place, esti fericit si te simti bine. Asa am fost si eu atunci. M-am simtim ca un barbat adevarat si implinit din toate punctele de vedere, exceptand capitolul "femei". Capitolul asta cred ca il citesc in fiecare zi, si am parte de multe cuvinte, delectandu-ma cu cele mai frumoase momente, dar m-am decis sa nu raman inca aici, sa nu ma opresc la aceste pagini care parca nu se mai sfarsesc. Sa fiu doar in trecere, sau ca un fugar. Sunt baiat, si am toata viata inainte sa-mi gasesc o femeie cu care sa raman.

Pot sa spun ca am fost putin prost atunci cand am condus fara permis, mai ales stiind consecintele, dar tot am facut-o. Adica, care baiat ar sta in fata unei masini superbe, fara s-o conduca? Ala nu cred ca se mai numeste "barbat". O sansa ca asta nu se iveste in fiecare zi, iar eu am stiut cum sa profit la maxim de ea. Era o alegere foarte grea atunci cand stateam in garaj langa masina, si aveam un inger pe umarul stang, si un dracusor pe umarul drept. Ingerul imi spunea ca nu este bine ceea ce fac, iar dracusorul imi poruncea sa nu mai stau acolo si sa ma urc in masina. Iar eu am ales sa ascult de dracusorul care radea ca un dement, si nu regret asta. Atunci, dar si acum, am avut in cap doar: viteza, muzica, facultate si fete.

Am invatat de la tata ca nu conteaza ce fac, atat timp cat n-am sa sufar mai tarziu. Imi tot spune s-o las "mai moale" cu fetele, dar eu ce sa fac daca ele vin singure la mine si ma vor? Doar n-am sa le refuz pe toate, doar pentru ca asa imi spune tata. Pana acum, nimeni nu a aflat despre ceea ce am facut, nici macar el. Cred ca daca mama ar fi aflat, sau ar sti adevarul, nu as mai trai. Daca m-a certat atunci cand am venit putin beat de la o petrecere si am mai adus acasa si o fata-pe care nu stiu de unde am luat-o, atunci cu siguranta m-ar certa foarte tare pentru fapta comisa in urma cu ceva timp. Mi-ar spune ceva de genul: "Max Will! Unde ti-a fost capul cand te-ai urcat la volan? Noi te-am lasat acasa stiind ca o sa fii cuminte, dar in realitate nu esti asa. Sa-ti fie rusine. "

-Ce faci aici? m-am intors si l-am vazut pe tata imbracat intr-o pereche de blugi gri si un tricou negru care ii scotea in evidenta muschii bine lucrati, iar in mana avand telefonul si cheile.

-Emily m-a rugat sa-i duc sus o cutie de aici.

Fara sa imi spuna ceva, se duce in coltul din stanga mea, ridicand de jos o cutie maro pe care scria cu negru numele surorii mele, si mi-o da mie in brate, zambindu-mi usor. Nu este chiar atat de grea, insa mi-am dat deja seama ce este in ea. Carti pe care Emily le-a comandat de pe internet, si pe care doreste sa le citeasca. Dupa cum am spus, sora mea iubeste enorm cartile, mai ales cele cu vampiri, sau povesti paranormale, dar si cele romantice. Mie imi plac mai mult cele care fac parte din categoria "Fictiune", sau cele in care ceea ce se povesteste nu exista in lumea reala, iar personajele ori sunt ceva nemaiintalnite de catre noi, sau ceva total diferit si bizar.

Refuzat?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum