Refuzat?

Capitolul 4

-Buna draga mea. ii raspund pe o voce dura si puternica, privind pe geam la masinile care trec cu viteza pe langa noi, si la peisajele care nu se mai vad, dar apoi apar altele, si blocuri mari sau vile luxoase.

-Unde esti? ma intreaba repede, fara ca macar sa ma salute sau sa ma intrebe cum sunt, si aud in fundal un claxon de masina, dar si mai multe voci de barbati si femei, si imi dau seama ca este undeva in oras.

-In masina. De ce?

-Bine. Atunci sa inteleg ca ajungi aici imediat? nu credeam ca e atat de proasta, dar se pare ca m-am inselat, iar ea imi confirma asta.

-Unde sa ajung? fac pe prostul doar pentru a mai rade,  amuzat totodata de aceasta situatie, si il aud pe Joshua cum incepe sa rada, dar ii fac semn sa taca pentru ca astfel o sa strice totul doar pentru ca el nu se poate stapani.

-La firma.

-Pentru? Eu nu lucrez acolo. Tata este cel care se ocupa de ea. Nu stiai asta? Cred ca ar cam trebui sa fii informata, din moment ce lucrezi ca model pentru revistele lui.

-Cum adica pentru? Am vorbit la petrecere ca ne vedem la ora asta in fata firmei tatalui tau pentru a iesi impreuna la o cafea. Si da, stiu ca nu este firma ta si ca nu lucrezi aici. Ai uitat ca trebuie sa ne intalnim? spune pe o voce pitigaiata, iar tot ceea ce spune parca ma zgarie pe creier.

Stiti momentul acela cand o fata vine si isi aseaza unghiile din gel pe o tabla si traseaza pe ea o linie imaginara de sus pana jos, auzindu-se clar sunetul produs de atingerea acestora cu suprafata de tabla? Ei bine, asa aud si eu cuvintele care ies din gura fetei cu care vorbesc acum la telefon.

-Nu. spun calm, uitandu-ma la Joshua si dand volumul la muzica mai incet.

-Si atunci? De ce nu esti aici? Esti prins in trafic? ma intreaba grabita, respirand greu.

-Nu. Sunt in masina impreuna cu Joshua. E vreo problema?

-Vine si el cu noi?

-Nu fato. Nu suntem in oras. Imi pare rau sa te anunt, dar am uitat ca astazi merg cu prietenii la mare. Nu trebuia sa-ti promit ca ne vedem azi. Dar am uitat complet de tine si de intalnirea noastra, iar timpul m-a presat, asa ca...

-Poftim? Tu iti bati joc de mine? vorbeste peste mine ca intotdeauna.

-Nu draga mea. Adica daca ma gandesc mai bine, poate ca da.

-Si atunci? De ce-mi faci una ca asta?

-Nu fac decat sa imi petrec timpul cu prietenii, incercand sa ma simt bine si sa ma distrez. Nu vad care este problema aici.

-Problema este ca eu stau aici ca o proasta si te astept, iar tu nici macar nu ai bunul simt sa ma suni, sau sa imi trimiti un mesaj in care sa imi spui ca pleci si nu ne putem intalni.

-Ti-am mai spus. Am fost foarte ocupat pana acum si am uitat de tine. Atata tot.

-Bine. De data asta te iert. Ne vedem atunci cand te intorci? Pentru ca eu vreau sa te mai vad inainte sa pleci la facultate.

-Nu stiu. Dupa ce ma intorc am sa fiu ocupat. Dar, daca o sa am timp liber, am sa te sun. Acum trebuie sa inchid. Apropo, saluta-l pe iubitul tau Brad din partea mea. O zi frumoasa.

N-o las sa mai spuna ceva pentru ca ii inchid, si incep sa rad. Joshua ma priveste ca si cum as fi un ciudat. Dar nu fac decat sa ma bucur ca am reusit sa fraieresc o fata.