Summer Camp

6.''Oficial o urasc si pe Casey.''

Alex se ridica din pat, indreptandu-se catre usa. O deschide si chipul lui Louis se face vazut din intunericul noptii.

- Ce faci aici? intreaba Alex, evitandu-i privirea.

- Am venit sa... incepe, respirand greu, huh, doamne, cat am alergat, am venit sa iti zic ceva, adauga, uitandu-se la mine. In particular.

Il intreb din priviri ce este, dar el ma ignora, iar Alex imi face cu ochiul pe la spatele lui.

- Pai, dragilor, puteti iesi ca eu vreau sa dorm, spune ea, facandu-se nevazuta pe sub cearceafuri. Eu si Louis ne uitam unul la altul, dand din umeri, apoi imi iau geaca si iesim din cabana.

- Care-i treaba? intreb, asezandu-ma pe iarba.

- Am venit sa te avertizez in legatura cu Harry, raspunde, asezandu-se langa mine.

Imediat simt dispret fata de el...dar inafara de asta si un sentiment ciudat pe care nu il cunosc.

- E doar un pampalau, numai gura e de el, spun rece, incercand sa par indiferenta.

Louis afiseaza o expresie usor speriata.

- Nu, nu e, ai grija cu el. L-ai cam enervat azi si nu o sa se lase atat de usor.

Incep sa ma plictisesc auzind vorbele astea.

- Aham, sunt sigura. Altceva?

- A...da, ai putea sa imi dai numarul de telefon al lui Alex? intreaba destul de jenat.

- Ce? De ce? intreb eu.

- Stii tu...farse la telefon.

Chicotesc incet, apo fara alte intrebari ii dau numarul.

Intru in cabana, unde Alex dormea ca un ingeras. Imi inlatur hainele de azi, imbracandu-ma in pijamale. Ma cuibaresc sub asternuturile pufoase ale patului, adormind mai repede decat credeam.

***

- Oly...trezeste-te, recunosc vocea Alexei, dar mi-e lene sa deschid macar un ochi. Stiu ca ma auzi...

Cum?

Oftez, deschizandu-mi cu greu ochii si ma ridic in capul oaselor.

- Acum de ce m-ai mai trezit? intreb, inca dormind, cu ochii deschisi.

- Pentru ca mi-e foame.

Chiar in momentul in care a spus cuvintele, stomacul meu a inceput sa scoata sunete ciudate.

- Cred ca si mie, spun razand.

Ma indrept catre dulap, de unde iau o fusta neagra, un maieu bej, un cardigan lung, de un bej mai inchis decat maieul, o pereche de sosete negre mai sus de genunchi si niste ghete bej cu toc.

Intru in baie si imi fac rutina de dimineata, apoi ma imbrac si ma parfumez, iesind pe usa.

Ies din cabana dupa ce imi iau telefonul, dand de o Alex total confuza.

- Ce-ai patit? o intreb.

- Harry m-a intrebat de tine, spune scurt, mai apoi ranjind draceste.

- Pff, incerc sa par indiferenta.

Cum adica a intrebat de mine?

Fluturasii aceia din stomac isi fac din nou aparitia, odata cu bataile rapide ale inimii.

- Ai grija, cu el nu e de joaca, in plus, nu se va lasa batut asa de usor, dupa ce i-ai facut aseara, spune chicotind. 

- Aham, sigur, altceva? intreb, indiferenta.

- Da, a...poti sa imi dai numarul lui Alex? intreaba, rosind putin.

- Ce? De ce?

- Stii tu...farse la telefon, raspunde agitat.

Incep sa rad si fara alte intrebari ii dau numarul de telefon, apoi intru in cabana, unde Alex dormea ca un ingeras. 

Imi inlatur hainele de azi, imbracandu-ma in pijamale. Ma cuibaresc sub asternuturile pufoase, adormind mai repede decat as fi crezut.

***

- Oly...trezeste-te, aud vocea lui Alex. Haide...stiu ca ma auzi...

In ciuda vorbelor ei, nu deschid niciun ochi. Mai vreau sa dorm...

- Haide, trezeste-te! striga in urechile mele.

Sar ca arsa din pat, atintind-o cu o privire nervoasa. Imi dau ochii peste cap cand ea imi zambeste inocent, apoi ma indrept spre dulap, luand un maieu bej, o fusta neagra, un cardigan lung, comod, de un bej mai inchis ca maieul, niste sosete negre, simple, mai sus de genunchi si niste ghete bej, cu toc.

 - De ce m-ai trezit? intreb, dand sa merg spre baie.

 - Pentru ca mi-e foame.

Chiar in momentul asta, stomacul meu a inceput sa scoata niste sunete ciudate. 

 - Cred ca si mie, zic, razand. 

Intru in baie, facandu-mi rutina de dimineata, apoi imi imbrac hainele alese, ma parfumez, si ies pe usa, cautand-o pe Alex cu privirea.

A iesit...

Ies din cabana, vazand-o in fata usii, avand o expresie confuza pe chip. 

- Ce s-a intamplat? o intreb.

- Harry a intrebat de tine, raspunde, dezvaluind un zambet dracesc.

- Pf, sigur...haide la cantina, spun, tragand-o de mana. 

Am senzatia de deja-vu. 

Ajunse aici, ne asezam la o masa apropiata de bufet, iar eu ma ridic sa imi iau ceva de mancare.

- Sa imi iei un mar, striga in urma mea.

Serios? A spus ca ii e foame si vrea doar un mar?

Ma asez la coada, numarand cati oameni mai sunt pana o sa ajung in fata vaselor cu mancare si abia in urmatoarea secunda realizez ca maieul meu este patat de un piure verzui. Nervoasa, imi ridic privirea catre pesoana vinovata, care e chiar...Casey.

- Ups! Scuze, scumpo, nu te-am vazut! spune pe un ton grijuliu, fals.

- Ai grija pe unde mergi! spun, stiind ca a facut-o intentionat. Ce ai? Parkinson? adaug, simtind adrenalina cum imi curge prin vene. 

- Ah! exclama, punandu-si mana in dreptul inimii. Cum indraznesti? Tu...tu...tarfo!

Se vede de unde are acest vocabular colorat. E a doua persoana in doua zile, care ma face tarfa, fapt ce imi da impulsul de a-mi infige mainile in parul ei blond, spalacit.

- Aaa, ajutooor, iubi! striga Casey, iar eu bufnesc in ras. Ce ratata e. 

Imi infig si mai adanc mainile in parul ei, iar aceasta ma musca de brat. Wow, are niste dinti de cal! Scot un tipat scurt, aproape dandu-i drumul la par. 

Oficial, o urasc si pe Casey.

- Las-o in pace! tuna o voce groasa, provocand liniste in randul adolescentilor prezenti.