Jocurile Mafiei

2. Liceul

Ajunse la liceu imi parchez masina atrăgând privirile tuturor din jur. În liceul asta eu am titlul de "rebela tocilara bogată".
-Ti-am zis să nu mai conduci cu așa viteză când esti cu mine! țipa Lissa la mine.
-Nu pățeai nimic, nu înțeleg ce îți e așa frică Lis.
-Frică? Nu prea cred
-Aa no deloc...
-Mă rog...Kara eu am putina treabă ne vedem în pauză.

Și cu asta a plecat fără să o intreb ce treabă...hmm....ciudat

Mergeam spre dulapul meu când Briana, târfa liceului vine spre mine.

-Of vai, ne-a cumpărat mami mașină noua? țipa ea atrăgând privitele tuturor de pe hol
-Care e problemă ta?intreb eu aparent nervoasă
-Nu ridica tonul la mine păpușă!
-Sau ce?
În acel moment primesc o palma de cad pe podeaua rece. Poate nu a fost cea mai intelepta replica a mea .Auzeam doar râsetele celor din jur, îmi era așa rușine.
-Cățea!
-Zice târfa școlii! zice o voce de băiat .
Îmi ridic capul să văd cine era și văd un băiat de 1,80 cu părul castaniu și ah doamne, cei mai frumoși ochi negri. Arată așa bine.
-Cum mi-ai zis? Doar nu vrei sa-i iei apărarea a'steia nu-i așa Kevin?
-I-au apărarea cui vreau!
Încerc să mă ridic dar sunt împinsă înapoi de piciorul târfei... PANA AICI!
Mă ridic nervoasă, spre uimirea celor din jur îmi înfig mâinile în parul ei blond si o dau cu capul de dulap. Cade pe jos iar eu peste ea dandu-i pumni în față, la fiecare lovitură aplicată de mine țipa. Două mâini puternice mă trag de pe ea ducandu-ma în spatele școlii.
-Gata s-a terminat! zice acel băiat tinandu-ma in brațe...nu înțeleg cine e și de ce mi-a luat apărarea.

Cum nu mai puteam rezista l-am luat la rândul meu în brațe și am început să plâng la pieptul lui.
-Nu plânge! Nu ai de ce, dupa ce ce i-ai făcut nu cred ca se v-a mai lua de tine.
-Te înșeli, v-a fi mult mai rău, zic eu și un suspin îmi scăpa printre buze.
-Te apar eu!
Nu înțelegeam ce se întâmplă, băiatul asta pe care nu îl mai văzusem zicea ca mă apăra el, de ce?
Îmi ridic privirea la buzele lui, of doamne aș vrea să îl sarut!
Mi-am șters lacrimile și am plecat în școală neuitandu-ma în spate la băiatul pe care tocmai il lăsasem singur.