Capitol 24

658 51 24
                                    

-M,ma placi?il intreb balbaindu-ma. 

-Da. Din prima zi in care te-am vazut. Buzele tale,ochii tai,felul tau de a face oamenii sa se simta bine,tot. De multe ori am incercat sa iti spun asta,dar apoi imi pierdeam curajul. Speram ca poate o sa imi dispara sentimentele pentru tine,dar nu. Te plac,Jessica!

In acel moment am uitat cum sa respir. Nu stiam ce sa fac. Vroiam sa ies din imbratisare,dar mainile mele parca erau paralizate. Cred ca in burta mea se afla o mica gradina zoologica,fiindca ma siteam foarte rau,dar in acelasi timp bine.

-Nu e nevoie sa imi dai raspunsul tau acum. Pot sa astept cat vrei tu. Acum hai sa mergem acasa. Sunt ingrijorat ca poate o sa racesti.

"Eu sunt ingrijorata sa nu te ranesc,Taehyung."

                 Peste o saptamana

A trecut o saptamana de la ziua cand Taehyung si-a marturisit sentimentele pentru mine.
In tot acest timp am incercat sa il ocolesc cat mai mult si ma concentrez pe scoala. Nu vreau sa fiu o ticaloasa,dar acum ma simt prost pe langa el. Nici macar nu sunt sigura daca il plac sau nu.

Oricum,astazi a fost ultima mea zi "normala" deoarece peste putin timp o sa vina o masina sa ma duca la companie ca sa incep viata de trainee.

-Tit,tit!se aude de afara.

"Oh,deja a ajuns."gandesc eu. Ma ridic de pe canapea,imi iau geaca si ies afara din casa,incuind-o. Ies din curte si vad in fata o dubita neagra,fix ca aceea care m-a luat de la aeroport. Un mic zambet mi-a aparut pe fata,amintindu-mi de ziua in care am ajuns in Seoul.

Intru in masina,asezandu-ma pe locul cel mai din spate.

-Buna ziua!imi spune soferul.

Dupa ce ii raspund la salut,imi scot telefon si intru pe Piano Tiles 2,jocul meu preferat. Am inceput jocul,apasand cat de repede pot tastele negre.

-Hey,Jess!spune cineva langa mine.

Speriata,tip si scap telefonul,cazand pe bancheta. Langa mine era Taehyung ce se uita zambind la mine.

-Cand ai mai aparut si tu?ii spun mirata

-Pai,eu eram pe locul din fata,langa sofer,si acum cateva secunde am venit langa tine,dar nu ai observat fiindca erai prea atenta la ceea ce faceai tu.

Eu dau aprobator din cap,luandu-mi telefon de pe bancheta si punandu-l in buzunar. Am inceput sa ma uit pe geam,insa simteam cum privirea lui Tae era pe mine. Inima a inceput sa bata din ce in ce mai repede,gradina zoologica facandu-si din nou aparitia in stomacul meu. Ah,de ce ma simt asa?!

-Poti sa nu te mai uiti la mine,te rog?ii zic,inca uitandu-ma pe geam.

Dar in loc sa ma asculte,acesta ma intreaba:

-De ce ma tot evit? In ultimul timp parca incerci sa fugi de mine. Te-am rugat sa nu faci asta!

Eu oftez,dandu-mi ochii peste cap,spunand:

-Uite,nu am chef sa vorbesc acum.

-Jessica,raspunde-mi la intrebare!imi zice,ridicand putin tonul.

Eu ma intorc cu fata spre el. El se uita la mine cu o expresie trista,dar in acelasi timp nervoasa (ca in imagine).

-Ma simt incomod pe langa tine.

-Ah,inteleg. Deci asta e raspunsul tau.imi zice trist,intorcandu-se el de data asta cu fata spre geam.

-Nu,nu asta am vrut sa zic. Eu,defapt...

-Am ajuns.ma intrerupe el,iesind din masina.

Deschid rapid usa,iesind din masina. Ma intrept in fuga langa Taehyung,insa el nici macar nu se uita la mine.

Dupa ce am intrat in cladire,am trecut prin niste bariere [A/N:Din alea ca in kdrame atunci cand te duci la servici. Nu stiu cum sa explic],apoi ne-am dus la lift,apasand butonul ca sa vina la parter.

-Taehyung,ai inteles gresit!ii zic,uitandu-ma la el.

-Nu,Jessica. Nu ma placi,stiu. Oamenii mai sufera in viata,nu?!imi raspunde,lacrimile facandu-si aparitia,dar le-a sters rapid.

-Nu...dau sa zic,dar usile liftului se deschid.

Intram amandoi,iar Tae apasa pe butonul cu numarul "3" si "4".

-Eu ma duc la 3 si tu la 4. O sa te astepte cineva acolo.imi zice cu un ton neutru.

-Taehyung,vorbesc serios acum. Asculta-ma pana la capat. Cand zici ca te simti incomod pe langa cineva nu inseamna ca nu il placi.

-Deci ma placi?intreaba el,dar tot nu se uita la mine.

"Il plac?"ma intreb. Eu nu ii raspund. Il aud pe Taehyung cum spune ceva,insa nu am inteles,dupa care ofteaza.

-Ati ajuns la etajul 3.se aude vocea femeii in difuzor.

Tae iese din lift fara sa spuna ceva. Usile incep sa se inchida. Ah,ce sa fac?! Sa ma duc dupa el sau sa imi vad de treaba?!
"Da,da il plac!"gandesc. Rapid,apas cu disperare butonul ca usile sa se deschida. Acestea se deschid,asa ca ies rapid din lift. Ma uit pe hol si il vad pe el cum se pregatea sa intre intr-o camera.

-Taehyung! Taehyung,stai!il strig.

Acesta se uita la mine. Eu,in fuga,ma duc pana in fata lui.

-Ce s-a intamplat?ma intreaba el.

Inima iar incepe sa imi bata repede,aparand si gradina zoologica. Am tras aer adanc in piept,apoi am strigat cu voce tare,fara sa imi dau seama ca oricine ma poate auzi:

-Si eu te plac!

-M,ma placi?intreaba el,in ochii lui aparand parca o scanteie.

-Da,da,te plac! De la inceput cand te-am vazut am simtit ceva,dar mereu am incercat sa neg asta. Imi pare asa de rau ca te-am ranit,dar imi era asa frica sa imi marturisesc sentimentele! Felul tau de a zambi,comportamentul tau ciudat. Ah,la dracu',te plac asa de mult!

-Ce bine.

Si zicand asta,ma tras intr-o imbratisare. Acum se simtea asa de bine sa fiu la pieptul lui. "Cred ca asta e Raiul"gandesc eu.

-Iti promit ca inimioara ta nu o sa se rupa!imi sopteste Taehyung la ureche,strangandu-ma mai tare.

++++++++++++++++++++++++++

Heey!

Tadaam! Sper ca v-a placut acest capitol! :>

Si am o veste cam proasta. Ne apropiem de sfarsit! :< Dar,ma gandesc sa fac partea a doua a cartii. Nu stiu,ma mai gandesc.

Poate treceti si pe la "Alien",noua mea cartea,cine stie... 😏

Annyeong,coreeni mici! 🇰🇷

++++++++++++++++++++++++++

Korean lifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum