Hey, am revenit! >.< Sper sa va placa!
Dupa ce am plecat din acel oras fantoma, ne-am continuat drumul pe soseau care se parea a fi infinita.
- Mergem de doua zile pe soseaua asta si nu se mai termina.
- Ma dor picioarele.- ofta Anna.
- Offf... nu te mai plange atat, si noi mergem la fel ca tine dar noi nu ne plangem.
- Argh...
- Dark, esti bine?- am zis eu ingrijorata.
- Da dar... am nevoie de sange...
- Bine! Hai sa gasim un loc unde sa ne asezam si sa ramanem peste noapte.
- Suntem aproape de o campie.- zise Lory aratand spre zare.
- De unde sti?- am zis eu curioasa.
- Simt asta. Stiu ca este.
- Bine! Dark mai rezista putin. Sigur gasim noi ceva pe acolo, un animal ceva.
- Bine, dar... eu nu am mai facut asta pana acum si am cateva emotii.
- Nu-i nimic te voi invata tot ce stiu. Acum sa grabim pasul pentru a ajunge mai repede.
Am mai mers cateva ore bune pana cand am dat de intrarea in campie. Era asa de minunat apusul care se vedea in spatele campiei. Campia era foarte frumos colorata. Era plina de flori de toate culorile, dintre care unele erau medicinale, altele otravitoare asa ca trebuia sa avem grija pe unde calcam sau ce culegem.
- Woow, nu credeam ca mai exista astfel de locuri stiind ca oameni si-au facut case peste ele.- zise Anna putin cam trista.
- Da, aici ai dreptate, parca ar fi un tablou pus pe jos.- am zis eu incercand sa imi revin din admiratul peisajului.
- Acolo! Acolo ne vom aseza.-zise Anna indreptandu-se spre niste flori foarte frumos colorate.
- Anna, nuuuu!!!- striga Lory dupa Anna, alergand spre ea.
- Ce este?
- Nu le mirosi, sunt maci adormitori. Daca ii mirosi vei dormi adanc.
- Oh, nu am stiut. Dar tu de unde sti?
- Sunt vrajitore, prepar licori, deci, folosesc multe chesti la ele.
- Aha! Acum inteleg.
- Am... imi cer scuze ca va deranjez, dar, eu lesin aici!- zise Dark fiind cam ametit.
- Stai jos! Ai nevoie de putina odihna. Eu imi folosesc simturile pentru a gasi ceva mancare.
- Bine dar ai grija.
M-am indepartat de grup si am inceput sa imi deschid mintea la toate sunetele din zona. Erau asa de multe sunete nu puteai sa iti dai seama ce animale erau pentru ca era ca un fel de 'formatie muzicala' si nu prea auzeam bine. La un moment dat am simtit o urma de sange la doi kilometri departare. Am fugit spre grup si l-am apucat pe Dark cu o mana si pe Anna cu cealalta.
- Ce faci?- zise Anna confuza.
- Iti pregatesc cina.
- Bun, Dark, acum vei invata cum sa vanezi.- am zis incurajandu-l pe Dark.
- Deci, ce trebuie sa fac, sensei?- zise Dark razand.
- Nu apreciez sarcasmul. Acum fi atent. Vezi acel iepure?
- Da.
- Bun. Acum, arata-mi colti.
- Am... e bine asa?
CITEȘTI
Viata lui Liz
Vampire"Prietenia e singurul antidot pentru ura, este singura garantie pentru pace" Buddha