Viata lui Liz

Cele doua fete din visul meu.

Dupa ce am trecut prin terifianta senzatie de <prospat casatorit> m-am pus serios pe ganduri legat de viitor, si anume, legat de viitorul meu ca si regina. Ma gandeam la sora mea si la ziua in care ne vom intalni. Ma gandeam poate participa si ea la Battle of Angels si ca acolo ne vom intalni dupa atatia ani in care nu ne-am mai vazut.
- Liz? La ce te tot gandesti?- zise Dark ingrijorat.
- La nimic.
- Cum la nimic? Pana acum te-ai impiedicat de trei pietre mari si imi spui ca nu te gandeai la nimic?
- Ma gandeam la concurs. Daca e si Patty in el, ma gandeam la ziua in care ma voi intalni cu ea...
- Nu iti face griji. De acum incolo nu iti voi mai da drumul la mana.
- Mersi Dark, esti un dulce.
Dupa ce am plecat de la casa lui Jessy ne-am continuat drumul spre Lost City mergand printr-o campie cu multe flori.
- Haideti sa luam o pauza si sa ne asezam aici in florile acestea, sunt minunate.- am zis eu.
- Bine. Ne-ar prinde bine o pauza.- zise Alan.
- Deci, Alan, Sabin, cam cat mai avem pana ajugem in Lost City?- am zis eu curioasa.
- Sincer, nu stiu. Imi pare rau credeam ca stiu, dar sunt un indrumator groaznic.
- Nu este vina ta, nu uita ca va pot ajuta si eu.- zise Lory luandu-l in brate pe Sabin.
- Lory, ar trebui sa faci ceva ca sa ne dam seama cum sa ajungem acolo.- zise Anna.
- Stiu, stiu. Ne vom odihni aici cateva ore dupa care ne vom continua drumul.
- Sabin, cat timp avem la dispozitie sa ajungem in Lost City?- am zis eu.
- In jur de o saptamana.
- Ce?!- zise Anna.
- De ce nu ne-ai zis ma devreme? Daca nu ajungem la timp acolo.- am zis eu panicata.
- Nu iti face griji, vom ajunge. Trebuie!
- Pai, ce mai asteptam, sa plecam. Acum!- am zis eu hotarata.
- Am inteles, Inaltimea Voastra.- zise Alan sarcastic.
- Haha, nu apreciez glumele Alan. Sa nu va mai adresati asa niciodata, inteles?
- Bine, doar glumeam.
- Stiu, dar nu imi place sa mi se zica asa.
- Gata cu vorba, sa mergem.- zise Dark.
Dupa ce am plecat, am mai mers cam doua ore si am trecut dintr-o campie intr-o padure, ceea ce era ciudat.
- Baieti, asta e partea din visul meu in care ar trebui sa ne intalnim cu cele doua fete.
- Suntem pe faza.-zise Alan.
- Sabrina!
- Sunt gata, Liz.
- Perfect, haideti baieti, sa vedem ce se intampla acum.
Am mers prin padure pana am vazut pe cer un fum negru. Imi dadusem seama ca trebuie sa il urmam pentru a ajunge la acele fete. Ajunsesem in fata casei lor si imi veni in minte dar si in fata ochilor momentul in care Jessy rasare din foc.
- Nuuuu...
- Liz, ridica-te.
- Am ajuns prea tarziu, cu toate ca stiam. Puteam sa previn asta!
- Vezi, Liz, asta este numai din vina ta!- zise Jessy uitandu-se cu coada ochiului in spate la mine.
M-am ridicat de jos, pentru ca eram in genunchi si am inceput sa tip la Jessy.
- De ce? De ce a trebuit sa ataci aceasta familie? Spune-mi!!
- Pentru ca tu m-ai distrus acum cateva zile, sau ai uitat?
- Daca tot vrei sa te razbuni pe mine, de ce nu o faci?
- Pentru ca astept momentul potrivit sa te termin pe tine si pe sora ta pentru ca am aflat ca traieste.
- Nu te vei apropria de Patty, iti promit eu asta. Am sa o apar sa nu te atingi de ea.
- Nu fi sigura. Eu sunt mereu inaintea ta. Stiu unde te duci, stiu de concurs. Stiam ca bratara aceea e speciala, te-am auzit cand vorbeai cu prietenii tai, am auzit de vis. Eu stiu cum sa ajung acolo, mai am nevoie doar de o echipa. Apropo, sora ta este si ea in concurs. Este pe drum spre oras. Sa speram ca nu voi ajunge la ea înaintea ta.- zise Jessy zambind malefic.
- Jessy, lupta-te cu mine. Acum!!
- Nu pentru ca stiu ca esti slaba!
- Eu, slaba? Cred ca vorbeste frica. Esti un fraier si esti patetic. Distrugi oameni doar ca eu sa nu fiu fericita? Esti mai slab ca mine!
Cuvintele acelea l-au afectat putin pe Jessy si l-au enervat dar nu m-a atacat a vorbit calm stiind ca eu sunt pe cale sa il atac.
- Nu mai avem ce vorbi. Iti spun de acum daca ne vom intalni in concurs, si vei fi cu sora ta sau chiar si fara ea te voi distruge. Oh, si apropo, atunci cand ajungi in Lost City, opreste-te la un magazin si cumpara sase pietre de mormant plus una pentru tine, pentru ca atunci tu, sora si prietenii tai patetici o sa intrati la zece metri sub pamant!
- Nu ma impresionezi. Si sa stii, cel care v-a muri vei fi tu, nu noi. Nu uita, binele invinge raul!
Dupa acea discutie Jessy disparu iar eu ma indreptam spre cele doua fete care plangeau langa casa in flacari.
- Casa noastra... e distrusa.
- Imi pare rau, va pot ajuta cu ceva?
- Nu.
- Cum va numiti?
- Eu sunt Rachel iar ea e sora mea Miranda.
- Eu sunt Liz iar ei sunt prietenii mei Alan, Anna, Sabin, Lory si iubitul meu Dark.
- Tu il cunosti pe omul acela?- zise Miranda.
- Da. El mi-a ucis părinții.
- Imi pare rau.- zise Rachel.
- Ce ne vom face acum Rachel?
- Nu stiu surioara, nu stiu...
Cele doau surori se imbratisara si imi adusera aminte de mine si de Patty cand eram mici.
- Vreti sa veniti cu noi? Noi ne indreptam spre orasul Lost City unde se tine un concurs Battle of Angels. Castigatorul are dreptul la o dorinta. Doar ca exista o problema.
- Care?
- Ce sunteti?
- Cum adica?
- Adica, sunteti vampiri, varcolaci, vrajitori sau altceva.
- Nu suntem nici una.
- Cum adica? Sunteti oameni?
- Da.
- De aceea Jessy v-a atacat, pentru ca nu va puteati apara.
- Adica el ne-a atacat din cauza ta?
- Pai, nu chiar, adica... ah... da.
- Din cauza ta ne-am pierdut casa?
- Imi pare rau.
- Un <imi pare rau> nu e suficient pentru a ne recupera casa.
- Hey, nu e vina ei. Jessy a stiu ca voi nu va puteti apara. Ea a incercat sa evite asta stiind ca se va intampla dar nu a putut.- zise Dark nervos.
- Aaaa, deci stiai ca se va intampla si totusi nu ai facut nimic?- zise Rachel rece.
La auzul acestor cuvinte am cazut jos in genunchi si am inceput sa plang.
- Am facut tot ce am putut. Imi pare rau!
- Liz, nu mai plange, calmeaza-te!
- Este numai vina ta!
Toate acele cuvinte parca ma loveau ca o sageata in inima. Ma simteam vinovata asa ca m-am ridicat de jos si am fugit in padure plangand.
- Uita-ti ce ati facut! Acum ea plange stiind ca e vina ei.- zise Dark nervos.
- Este vina ei!
- Haideti prieteni, sa mergem dupa Liz.
- Bine, sa mergem.