The change

Capitolul 8

Privire i se opreste asupra cosului de gunoi.
-Ce naiba Evie?! Ce e cu tot sangele ala?! intreba el incruntadu.se.
-Eu...eu nu stiu...ma balbai.
-Pe dracu. sopteste el, prinzandu.mi mana, si sufulcand destul de usor geaca de piele de pe mana.
-Ce naiba, Evie?! Ai innebunit?! De ce dracu ai face chiar tu asa ceva?! tipa el, ochii lui parca devenind negrii.
-Pai...pai, eu...nu...vezi tu, poveste amuzanta...eu...
-Poveste amuzanta?! Evie, esti nebuna?! Ce dracu te.a apucat?! tipa el, lovind peretele de langa mine cu pumnul.
Minunat.
-Vrei durere?! tipa el. Iti dau eu.
sopteste ultima parte.
Imediat, imi apuca parul in mana si imi izbeste capul de perete cu putere. O durere inexplicabila ma cuprinde, parca paralizandu.ma si nelasandu.ma sa mai fac nici o miscare.
-A naibii faianta! injura el, si imediat durerea se inteteste, chiar daca de data asta blondul nu mi.a facut nimic.
Bratele lui se infasoara in jurul meu, ridicandu.ma si asezandu.ma la pieptul lui acoperit de un tricou negru.
-Fira.ar. Evie, nu inchide ochii, sa nu cumva sa inchizi ochii, Evie. sopteste el.
Si, dintr.o data, totul devine negru.

***
Bip-Bip-Bip.
Un bipait enervant ma face sa deschid ochii.
De ce sunt intr.o camera alba?!
Imi intorc capul si observ un aparat care bipaie...da.
-Domnisoara, cum va simtiti? întreabă un barbat, venind pre mine.
-A, bine...cred.
-Sunte.ti intr.un spital, a.t.i ajuns aici datorita unui accident in care v.ati spart capul destul de grav, lasand asta la o parte, Luke, colegul dumneavoastea va adus aici.
-Aaa, Luke? intreb eu curioasa.
Poate ca mi.am spart eu capul, dar sunt sigura ca nu.l stiu pe Luke.
-Da, sa ii spun sa intre in salon? întreabă doctorul.
-Aa, dar e aici?
-Da, a stat aici toata noaptea. Ma duc sa.l chem.
După cateva minute, un baiat blond, cu tatuaje si un piercing in spranceana apare in salon. Ah, sa nu uitam de ochii lui albastrii care ii completeaza sarmul.
-Bune Evie...sopteste el, apropiindu.se.
-Aaa, e ciudat faptul ca nu.mi amintesc de tine? intreb eu, incruntandu.ma.
Apai, pe bune...chiar nu.l stiu, cu toate ca ochii aia parca imi dau fiori...
-Poftim?! Evie, sunt eu, Luke! imi spune blondul, aplecandu.se la patul meu.
-Aaa, buna Luke, vad ca imi stii numele...spun, din lipsa de replici...
Adica, pe bune...voi ce.ati raspunde??
-Luke, v.am spus ca creierul domnisoarei ar putea intampina dificultati in redarea memoriei...imi pare rau...spune medicul.
-Ok, imi poate cine explica si mie ce se intampla aici? intreb curioada.
Sunt total confuza, nu știu ce ar trebuii sa spun. Iar aparatul care bipaie ma enerveaza. Ma enerveaza la culme.
-Evie, sunt eu, Luke, colegul tau, esti la liceu, te cheama Evie Jhonson's si ai-
-Luke, stiu cati ani am si stiu si cum ma cheama. Stiu la ce liceu merg si de asemenea stiu si ca Evely ar trebuii sa fie aici. spun si ii analizez fața lui Luke.
-Poftim?! De ce dracu numai de mine nu.si aminteste?! intreba blondul intorcandu.se nervos spre medic.
-Domnisoara s.a expus la riscuri enorme, căzătură a fost foarte grava iar consecințele ar fi putut fii fatale. Domnisoara este norocoasa ca nu i s.a întâmplat ceva si mai grav. Si.a spart tampla complet. A pierdut sange.
doctorul spune, in timp ce Luke isi apuca capul cu mainile, tragandu.se de parul blond.
-Probabil creierul i.a fost supus la prea multe incidente de acest gen in prea scurt timp, si pur si simplu, aceasta lovitura i.a pus capac, afectandu.i memoria. Asta inseamna ca a uitat complet momentele de stres. Toate. Absolut toate momentele in care a plans, a fost supusa anumitor dureri, literalmente, creierul a mai refuzat o alta cazatura si a dat drumul fiecarei memorii pline de durere. a terminat medicul de explicat, lasandu.l pe Luke cu gura cascata.
-Serios? intreba blondul.
-Mda.
Stiti? E foarte ciudat sa stai intr.un pat de spital in timp ce doi barbati vorbesc despre boala si momentele tale de durere de care nu.ti amintesti nimic, in fata ta. Forte ciudat.
Doctorul pleaca din salon, lasandu.ma cu Luke, care ranjea.
Oook, ce am pierdut??
-Deci...incep eu.
-Deci...repeta el.
-Amm, poti te rog sa.mi spui cine esti defapt? intreb zambind.
-Iubitul tau. Si se pare ca va trebui sa te fac sa te îndrăgostești din nou de mine. imi spune blondul, venind mai aproape de mine si lipindu.si buzele de ale mele.