În întuneric m-ai împins,
Nu m-ai lăsat să văd lumina.
Tirane, te-am învins
Şi mi-am salvat inima.
Eu nu mai sunt al tău nebun
În albe şi negre armate,
Am reuşit să mă adun,
Să simt ce-nseamnă libertate.
Doar nonculori am împletit
Până am făcut culoare,
Am început şi am sfârşit
Cu negrul ars de lacrimi amare.
Poţi să-ţi îndulceşti cu sare
Singurătatea acum,
Când puterea ta moare,
Făcută scrum.
