E sumbru, e trist și plăcut,
O salcie plînge de milă...
Un rîu se curge tăcut,
Se curge cu glas de copilă.
Un fluture negru zbura,
Spre flori de negre culori.
O pasăre tristă cînta,
Cu jale al morții fiori.
Un soare de smoală negrea,
Prin nouri de lacrimi și scrum,
Fantome ce gingaș juca
O horă nebună de fum.
O liniște calmă domnea
În lumea de negru plăpînd,
Doar glasul de corbi ce plîngea
Poetul cu suflet plîngînd...
O lume se pierde în lacrimi,
În ochii ce pierd din lumină.
Îmi caut o lume de patimi...
O caut în negrea retină...
