Capitolul 13- Propria mea mașină

103 7 0
                                    

Azi e ziua în care eu tre' să merg după cumpărături. Era prima mea tură de pînă acum, deoarece eu leneșă și alintată cum sunt, tot găseam scuze să nu merg. Dar azi fetele au bătut cu pumnul în masă și au zis că e gata cu scuzele. Noi trăim împreună și avem responsabilități comune. Și ca să fiu sinceră tot drumul m-am gîndit cum ar fi să am propria mașină. Până a ajunge acasă, am luat hotărîrea ca din banii pe care mii trimite tata îmi voi lua o mașină. Dar gîndurile mi-au fost întrerupte cînd am intrat pe ușă.
- Hei, cum prima zi la cumpărături?
- Oribil. Mă dor picioarele de mor.
- Asa e, dar cum ai crezut că va fi!?
- Ei bine, nu va mai fi asa de greu de acum încolo.
- Ce vrei să spui? Nimeni n-are de gînd să meargă în tura ta!
- Pe drum spre casă am decis că voi merge cu mașina.
- Eu nu-ți dau mașina mea! sări ca arsă Hannah
- Nici n-am avut de gînd să-ți i-au mașina. O să-mi cumpăr mașina proprie.
- Ce tare!!! au țipat toate că aproape mai nu mau asurzit
- Și cînd ai de gînd să mergi după ea?
- Chiar azi. Vreau să veniți cu mine ca consultate. Veniți?
- Cum să nu!!! iarăși mai nu am surzit
- Păi mergem?
- Sigur. Dar vreau să te întreb dacă ai permis?
- Normal că îl am.
- Atunci la drum!
*la magazinul auto*
- Domnișoarelor, cu ce vă pot ajuta? întrebă consultantul un pic nesigur pe faptul că noi avem de gînd să cumpărăm ceva
- Păi, am vrea o mașină pentru domnișoara aceasta. toate arătau spre mine
- Să vă arăt...
*după două ore*
- Ce părere aveți despre această mașinină?
Atunci am văzut-o pe ea, mașina visurilor mele. Era cute, dar înacelași timp feroce. Era o combinație dintre stilul retro și cel modern. Motorul îl avea ca una de curse. Prețul era foarte mare, dar după preț și calitate.
- O cumpăr! am țipat entuziasmată că s-a auzit în tot magazinul auto
- Bine trece-ți la casă să completați formularele și să achitați.
*peste o oră lungă și plictisitoare*
- Nu pot să cred că am plecat de acolo, și... am propria mea mașină. Și nu una simplă, dar cea a visurilor mele! am chițcăit eu
- Bine eu le duc pe restu' iar tu vii cu a ta. a completat Hannah
Drumul spre casă a fost cel mai tare drum din viața mea. Niciodată nu m-am simțit mai bine. Dar cum era devreme am hotărît să mai fac vreo cîteva ture.
*22:00*
Da, am venit la zece acasă, deoarece acele vreo cîteva ture au fost 45. Toate dormeau, iar eu am intrat tiptil în cameră ca să mă culc. Cînd le-am văzut dormind, chiar m-am întristat puțin, deoarece era zece noaptea, iar nu am venit. Puteau să se deranjeze măcari să mă sune, nesimțitele. Glumeam, nu sunt nesimțite, ci doar sigure că eu nu voi face nici o prostie. Eu am reputația de Good Girl. M-am culcat tipul în asa fel că nu m-a auzit nimeni și am adormit pe dată.

Săraca fată bogatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum