Toti isi aleg poeme ,romane de dragoste, drama, mister sau actiune, numai eu am ales sa le am pe toate, ca un copil intr-un magazin de jucarii.
Totulincepe intr-o zi, cu o fetita mereu vesela. Fetita avea un frate, un tata...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Sa treci prin momente grele este normal, sa ai pe cineva langa tine in momentele acelea este noroc, sau doar dorinta arzatoare de a avea pe umarul cui sa plangi.
Fata stia deja ca are acea persoana langa ea, un prieten adevarat, il avea pe EDY, cei doi erau foarte apropiati, el o asculta, el o intelegea, el o facea sa zambeasca, aveau grija unul de altul, erau FRATI.
Dar intr-o zi cei doi primesc o misiune pe care EMMA o astepta de mult, nu mai fusese pana atunci in misiuni, dar intr-o misiune viata este ca un foc de paie, poti sa o pierzi sau nu. EDY stia asta asa ca nu vroia sa o lase sa mearga in aceasta misiune, dar incapatanarea este mare, fetei nui pasa de faptul ca EDY ii vroia doar binele.
Nervoasa pleaca trantind usa cu putere in urma ei, isi ia masina si pleaca la o plimbare sa se calmeze si sa inteleaga si ea de ce nu o lasa. Aceasta ajunge la o gara parasita, intre daramaturi se aud glsuri care implorau in fata durerii, fata vede de la departare 2 barbati solizi si inarmati care loveau cu putere si fara mila un alt barbat care era plin de sange, fata fiind si mai curioasa incearca sa se apropie dar asta fusese o greseala ingrozitoare, daramaturile din gara de care fata se rezema sa nu o vada cad si fac un zgomot care celor doi barbati le atrag atentia. In acel moment fata trebuia sa se gandeasca la un plan sa scape cat mai repede, dar era deja prea tarziu, cei doi o vad si incearca sa o prinda, fuge repede si urca pe niste scari, dar acestea duc intr-o incapere fara iesire, vrand sa scape sparge un geam si iese prin acesta, crezand ca a scapat il suna pe EDY sa vina cu intariri. Dar nu scapase inca cei doi o incercuiesc intr-un hol mic si o prinde, o leaga de un scaun si da un telefon, deoarece cei doi nu plecase la distanta mare de ea fata incearca sa asculte convorbirea: "Am fost urmariti, avem martori, ce facem acum?.............e o fata, nu are varsta prea mare..........scapam de ea?.......nu cred ca este un pericol.....am inteles, asa o sa facem..."
Fata nu pricepe multe din convorbirea telefonica dar intelesese ca nu trebuia sa vada ce vazuse.
-Cum ai ajuns aici? Si de ce? Tea trimis cineva?
-Cine naiba sunteti si ce vreti de la mine?
-Raspunde la intrebari si dupa mai discutam aceste detalii.
Fata ii face semn barbatului ca sa se apropie sai spuna la ureche, dar aceasta ii da cu putere un cap in gura si ii spune razand:
-N-am chef sa ma justific in fata unui cretin ca tine.
-Catea mica ce esti, o sa vezi ce o sa patesti pentru asta, oricum avem ordin sa te omoram daca nu vorbesti.
-Si daca vorbesc tot ma omorati, stiu prosti ca tine cu carul, nu ma impresionezi.
-Cine esti??
-Nu te intereseaz, clar? Nu ma justific in fata ta.
Cei doi dupa ce vad ca nu pot scoate nimic de la ea decid sa o omoare, dar fix in acel moment cladirea este inconjurata de FBI si EDY pe urmele lor.
-Cretino, ce crezi ca asa o sa scapi de moarte?
In acel moment unul din cei doi o impusca si o iau amandoi la fuga, imaginea fetei se intuneca si isi pierde firul gandirii.
EMMA:
Imediat dupa impuscatura am auzit doar masini de poltie si un tipat cunoscut, parea a fi EDY, dar nu putea fi el, dupa acea cearta ma uraste, totul se intuneca, imi pierd cunostinta, imi pare rau EDY ca ne-am certat.
EDY:
O vad pe EMMA din departare, sangereaza, e ranita, te rog sa nu mori, imi pare rau ca ne-am certat, daca nu ne certam tu nu mai erai aici, ma simnt groaznic, doar eu sunt de vina.
DUPA 2 SAPTAMANI:
Ma trezesc, vad din nou lumina zilei, se pare ca intrasem in coma, EDY era langa patul meu, dormea pe un scaun, oare acolo o fi stat tot acest timp? il vad cum se trezeste si in urmatoarea secunda eram in bratele lui care ma strangeau pana la sufocare, se pare ca nu e suparat pe mine, ce o fi zis parintii, prietenii, colegii de lipsa mea?
-Hey, te-ai trezi. Cum te simnti?
-Ma simnt bine, de cand sunt aici?
-De 2 saptamani, dar nimeni inafara de cei din FBI nu stie asta, parintii tai cred ca esti intr-o tabara, ti-am facut acoperirea, nu stiam cat o sa stai in coma.
-Cum de n-am murit? Ma impuscase.
-Au nimerit langa inima, dar doctorii te-au operat si acum esti in afara orcarui pericol.
Urmatoarea zi fata iese din spital si vrea sa vorbeasca cu EDY despre misiune, dar EDY nici nu vroia sa deschida subiectul, se simntea groaznic, din cauza acestei misiuni si faptul ca el nu vroia sa o lase in aceasta misiune ea era sa moara.
-EMMA nu vreau sa vorbim despre asta, de acum decizia este a ta, daca tu vrei sa participi atunci este alegerea ta.
-Nu EDY, vreau sa-mi cer scuze ca nu te-am ascultat si sa iti mai spun ca nu o sa particip la nici o misiune pana nu sunt pregatita, cred ca e timpul sa ascult si de ceilalti, unii chiar imi vor binele si trebuie sa-i ascult.
-Atunci vreau sa-ti spun si eu ca esti destul de pregatita pentru misiuni, ai sunat la timp sa te salvam si ai facut ce trebuia, l-ai salvat si pe acel om de la care am preluat niste informatii foarte valoroase.
Acea misiune se desfasurase perfect si fata era in regula, EDY o ajuta in orice vrea ea sa faca, iar cei doi lasase certurile deoparte.
