*dupa o luna*
Timpul a trecut mai repede decat vroiam. Am ajuns la inceputul lui iulie. Azi faceam cu Louis o luna. O luna in care s-au intamplat atatea. Certuri cu Liana si Alice, petreceri peste petreceri, si multe altele, prea multe pentru a le enumera.
Acum ma plimb impreuna cu Spencer prin mall incercand sa gasesc un cadou dragut. Stiu ca prima luna nu e ca si cum ar fi primul an, dar totusi ceva neinsemnat nu cred ca o sa strice. Ce-i drept ma plimbam de vreo doua ore si nu am gasit nimic, absolut nimic.
Spencer:Ce ar fi daca ai renunta?
Eu:Nu, in nici un caz!
Nu a mai zis nimic. M-am oprit pana la urma in fata unui magazin de biuterii. M-am uitat printre bratari, dar parca nimic nu ma tragea.
Spencer:Alege odata ceva!
Eu:Nu pot sa aleg primul lucru care imi iese in cale.
Spencer:De ce nu ii iei un ceas.
Eu:Ce proasta sunt! Fix la asta nu m-am gandit.
M-am uitat printre ceasuri. Am gasit usor unul. Era negru si patratos, cifrele le avea scrise cu albastru. Era perfect. Am platit cesul si doamna acea dreguta mi l-a pus intr-o cutie draguta arbastra.
Inainte sa plecam acasa Spencer s-a rugat de mine sa mancam la un restaurant de aici. Am mancat si am ajuns acasa pe la 6. La 8 Louis venea sa ma ia de acasa. Mi-a spus ca e o surpriza, si sa ma imbrac mai elegant.
Am stat cred ca o ora cu prosopul pe cap numai ca sa imi aleg ceva dragut. Pana la urma am gasit o roche de care uitasem. Era o roche putin mai sus de genunchi. Era din dantela negra si pe dedesupt era o dublura dintr-un material alb. Nu avea bretele. Mi-am luat in picioare niste sandale cu talpa ortobedica si toc albe care se legau cu o pamblica putin in sus pe picior. Afara era cald, deci nu trebuia sa imi i-au ceva pe mine. Parul mi l-am indreptat si mi-am pmpletit doua siuvite in fata pe care le-am prins la spate. M-am machiat, mi-am luat plicul negru si punguta cu cadou si am coborat jos.
M-am uitat la ceas si am ramas surprinsa sa vad ca ceasul era 8:10. Am iesit repede pe usa. Masina lui Louis era parcata in fata casei. Motorul era orprit semn ca ma astepta de ceva timp. Am marit pasul pe alee. M-am urcat in masina.
S-a aplecat si mi-a dat un sarut scurt pe buze. Apoi mi-a luat mana si mi-a dat o cutie mica, din satin si rosie cu o funda alba. Am desfacut funda si am ramas surprinsa sa vad un lantiosor cu o piesa de pazal aurie. Era asa dragut. M-am uitat la gatul lui si am vazut ca avea si el acelasi tip de lantisor. A luat lantul si la pus langa piesa lui, care se uneau. Eram asa uimita. Nu ma asteptam la asta. Mi-am dat lantul meu jos si el mi l-a pus pe cel de la el. Dupa m-a sarutat apasat, dar totusi asa fin. I-am inmanat si eu cutia cu ceasul. Eram bucuroasa sa-i vad zambetul de pe fata. L-a luat si si l-a pus la mana.
Masina a pornit. Mereu conducea cu o viteza mare, una care pe mine nu ma bucura. Ma afundam si mai tare in scaun, ceea ce nu pot sa zic ca imi dadea senzatii prea placute. Cam dupa vreo jumatate de ora masina s-a oprit.
Eu:Acum am ajuns, unde suntem.
Louis:De fapt nu am ajuns.
Eu:Hai, te roooog!
Louis:Nu.
Eu:Firar!
M-a luat de mana si m-a condus pe o alee. Era luminata de felinare mici albe, si pe margine erau multi trandafiri frumos aranjati. Insa eram prea bagata in ceata. Nu stiu unde ne aflam. Fara sa imi dau seama am ajuns in fata unui resaturan. Cand am intrat am ramas, fara aer, daca pot sa zic asa. Sala era goala, cu exceptia unei mese de doua persoane. Peretii erau crem si erau diferite tablouri alb negru frumos inramate. Pe tavan erau mai multe candelabre. Pe jos era o carpeta rosie. Peste tot erau imprastiate petale de trandafir.
