Fifteen

133 20 6
                                    

M-am trezit bulversat. M-am uitat repede la ceasul de pe noptiera: 2:00 a.m. Mi-am indreptat privirea spre Louis care dormea ca un ingeras langa mine. L-am sarutat usor pe frunte, iesind din camera cu gandul de a-mi face un ceai pentru a ma linisti si adormi la loc. Am pus apa la fiert in timp ce am intrat pe e-mail pentru a vedea daca Niall mi-a mai trimis ceva. Imediat ce intru ceva imi atrase atentia. Deschid mesajul primit.
Draga Harold,
Sper ca nu ai uitat de mine, persoana care ti-a dat viata. Ti-am trimis acest mail pentru a-ti povesti cate ceva despre viata mea actuala. Stii ca eram impreuna cu Jack sau cum ii spuneai tu: " femeia barbat/ urs"(mereu rad cand imi aduc aminte de asta), surprinzator relatia noastra nu a mai mers asa ca acum sunt intr-o rulota la marginea unui satuc din California cu un traficant de canabis. In caz ca doresti si tu iti pot aduce putin, pentru ca esti parte din familie. Chiar mi-e dor de tine, scumpule! Voiam sa stiu daca vrei sa ne intalnim candva... Adica... stii tu... sa ne petrecem timp mama-fiu, ca pe vremuri cand ma puneai sa-ti cumpar ursuleti de plus. Te rog scrie-mi inapoi.
                      Te iubesc mult, mami"

Inafara faptului ca eram foarte bulversat din cauza mesajului mamei, pot spune ca nu sunt deloc surprins sa imi povesteasca despre recolta ei de canabis.

"Draga Anne,
Multumesc ca ti-ai facut timp sa-mi scrii. De asemenea sunt placut surprins sa observ ca ti-ai amintit de mine. Daca vrei sa ne intalnim vreau sa te rog sa vii fara noul tau iubit pentru ca nu vreau sa-l intalnesc. In legatura cu oferta de  canabis, mi-ar placea daca mi-ai prepara ceva. Sunt in New York.
Scrie-mi cand ai putea veni.
             Sincere sarutari, Hazza"

Ii trimit mail-ul. De la mama am mostenit aceasta boala psihica: bipolaritatea. Sunt mandru de ceea ce sunt. Mereu m-a sfatuit sa trec prin viata demn nu sa ma tarasc prin ea, ca ea si tata. Mama a putut sa-si controleze boala pana dupa moartea Gemmei, de atunci a renuntat in a-si mai lua medicamentele, boala incepand sa o controleze.
Apa fierbea deja. Mi-am luat o cana si un pliculet de ceai de fructe de padure. Dupa ce am turnat apa fierbinte in ceasca mi-am luat leptopul si am urcat in camera in care Lou al meu dormea linistit, cateva gangureli iesind printre buzele lui subtiri ce erau usor intredeschise. M-am asezat langa el in fund cu leptopul pe brate si ceasca pe noptiera incepand sa sortez si sa editez pozele din Alaska pentru revista. Am sorbit usor din ceai, mici incruntaturi formandu-se pe fruntea mea. Cand mi-am terminat treaba deja era 6:00 dimineata. I le-am trimis lui Niall, dupa am decis sa atipesc putin pana la 8:00 macar. Mi-am lasat leptopul de-o parte si m-am asezat mai bine in pat tragandu-l pe Lou la pieptul meu sarutandu-l usor pe crestet. Mi-am ascuns nasul in scobitura gatului lui inspirandu-i mirosul divin sarutandu-l din cand in cand.
****
-Harry, iubirea mea, trezeste-te! Il aud soptindu-mi suav la ureche coborand cu saruturi pana pe piept, unde a zabovit putin. Zambeam. Adoram felurile lui de a ma trezi.
-Ce s-a intamplat? Il trag mai aproape de mine si il sarut scurt pe buze.
-Te-a sunat Niall. Pleci in...um... Creta cred.
-Plecam, il corectez.
-Nu. Raman cu fetele de data asta pentru a le ajuta cu mutatul si chestii plus ca i-am promis Bellei ca merg cu ea sa fac voluntariat la azilul de batrani si dupa ma pun sa mai lucrez ceva pentru expozitie.
-Ce ai in cap micule Lou, chicotesc sarutandu-l pe incruntatura de abia formata pe frunta lui neteda.
-Tu esti muza mea Harry. Mereu ai fost.
-Nu chiar mereu Lou... Inainte sa te izbesti de mine, pe cine ai avut ca muza.
-Pe mama, raspunde nonsalant. Maresc ochii de uimire. Nu i-am cunoscut mama...
-Era frumoasa? Stiu ca il doare amintirea mamei lui atunci cand ii vad expresia trista, dar se schimba imediat zambind, incepand sa-mi povesteasca de mama lui.
-Era Hazz... Era cocheta, si parfumata, si superba. Ne-a educat sa ne traim viata la maxim si demn. Era o super mama. Avea grija de casa, de noi, de tata si totusi nu se neglija. Si acum ii simt parfum de vanilie. Adora vanilia. Era nostalgic, dar zambea.
-Iti iubesc zambetul. Spun serios.
-Te iubesc, vocea lui era asa clara si melodioasa vrand sa-i dea un ton de seriozitate celor doua cuvinte magice, pentru mine.
-Si eu te iubesc, imi frec nasul de al lui plasand un sarut mic pe acesta. Zambea dinnou. Merita sa fie fericit. S-a sacrificat enorm in a-si creste surorile si a le educa in acelasi timp la o varsta asa frageda ca a lui.
-Ai avut ocazia sa pleci cand ai aflat de boala... de ce nu ai facut-o Louis?
-Ai fi vrut sa o fac? Isi ridica privirea spre mine facand cerculete cu varful degetelor pe pieptul meu. Inima imi batea mai repede.
-Nu. Soptesc. Mi-e frica sa nu regreti ca ai ramas aici si ca ai introdus si fetele in aceasta ecuatie.
-Harry, iubitule, nu-ti mai face griji, imi mangaie obrazul. Fetele de ador, eu te ador, boala nu o poate lua de sub control si chiar daca ar lua-o te voi iubi la fel de mult, pentru ca boala nu te schimba pe tine, pe Harold de care m-am indragostit. De ochii lui superbi, de buzele lui rozalii si carnoase, de maxilarul lui proeminent, de carliontii lui ametitori. M-am inrosit instant cand l-am auzit.
-Boala ma poate schimba Louis. In rau chiar. Imi pot face mie rau fara ca macar sa vreau asta ...iti pot face tie rau... le pot face fetelor. Esti sigur ca vrei sa te inhami la asa ceva?
-Deja am facut-o nu? Chicoteste sarutandu-ma scurt. Acum haide sa te pregatim pentru Creta iubitule, continua impingandu-ma. Ma ridic lenes din pat razand, acesta dandu-mi o palma puternica peste fund.
-Auch, iubi devine brutal? Rad eu punandu-mi mana peste fesa lovita, razand.
-Nu am putut rezista. Ti-ai vazut vreodata fundul in boxeri acestia?
-Perversule, imi dau ochii peste cap si imi scot valiza. Il sun pe Niall pentru a ma asigura ca nebunul de Louis nu a inteles altceva.
-Ce faci blondi?
-Uite cine si-a amintit de vechiul sau prieten? Cumva Harry Styles? Rade acesta copios pe seama mea.
-Am fost distras Niall, rad facandu-i din ochi lui Lou care inca se holba la corpul meu ce purta doar o pereche de boxeri.
-Imi dau seama. Voi veni cu tine in Creta de data asta, Harold. Ma incrunt usor. Ultima data cand Ni a venit cu mine intr-o "deplasare" a fost la inceputul inceputurilor cand am mers in Canada.
-Ce-ti veni? Glumesc eu.
-Doar vreau sa-mi petrec timp cu tine, amice. Plus ca i-am spus sefului ca vreau sa iau o pauza de la firma si sa merg si pe "teren".
-Sigur, amice. Cand plecam?
-Maine vin sa te iau la 5:00 sa mergem la aeroport.
-S-a facut. Imi iau la revedere de la el si decid sa-mi fac bagajul mai tarziu bucurandu-ma de timpul petrecut cu Louis al meu.
    Am sarit pe pat, peste el incepand sa-l sarut flamand. Isi plaseaza mainile pe fundul meu strangadu-l la fiecare miscare a limbii mele, scapand un geamat din cand in cand.
-Nu ar trebui sa te pregatesti de excursie, iubire? Intreaba el printre gemete, eu coborand cu saruturile si muscaturile pe gatul sau fin.
-Mai tarziu. I-o tai eu continuandu-mi treaba, ajungand cu saruturile mele pana pe piept, abdomen-tragand cu dintii de bata boxerilor.
-Harry, iar ai chef de prostioare? Rade el impleticindu-si degetele in parul meu. Chicotesc drept raspuns. Cand sa ii dau boxerii jos cu dintii cineva bate la usa intrupandu-ne.
     Oftez exasperat strigand un "Vin!" prelung. Nu ma obosesc sa-mi mai iau ceva pe mine coborand direct, fiind doar in boxeri. Deschid usa larg fiind total uimit sa vad cine mi se infatiseaza.

******
Nu va mai promit nimic pentru ca vad ca nu ma pot tine de promisiune. Sunt un dezastru.
Nu ratez ocazia de va multumi dinnou ca-mi cititi tampenia. Sper sa va placa si acest capitol.
Luuuuuuvvvv uuuuu  ♥♥♥♥♥♥

The photographer|l.s|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum