New Life

43 3 0
                                    

-Uf! Alarma asta o sa isi gaseasca sfarsitul mai devreme sau mai tarziu, mârâi somnoroasa in timp ce ridic capul incet din mormanul de pernute pufoase. O sa intarzii iar la serviciu daca nu ma grabesc!

Au trecut doar doua luni de cand am ajuns in insorita Californie. Doua luni care au trecut foarte greu. Fiind la inceput de drum intr-un nou oras, necunoscand pe nimeni si cu putini bani in buzunar nu este usor sa te descurci.

Primul lucru pe care l-am facut cand am ajuns a fost sa-mi caut o locuinta apoi un loc de munca.

Surprinzator, Tony m-a ajutat cu toate astea din umbra , fara sa stiu ,dar am ajuns sa aflu si nu am reactionat bine deloc.

Intr-un sfarsit m-am impacat cu ideea si am devenit prieteni destul de buni. Cine credea ca o sa ajung prietena cu un infractor , dupa ce am petrecut o noapte cu el, fiind obligata de circumstante.

In prezent locuiesc intr-un mic apartament, dintr-un cartier modest al Californiei. Nu sunt obisnuita sa traiesc in lux si nici nu-mi doresc asta. Tony mi-a propus sa ma mut intr-un apartament mai mare dar am refuzat categoric. Iar cand l-am intrebat de ce face toate astea mia raspuns simplu:

"Imi esti simpatica"

Ok...inteleg , sunt simpatica dar cine ar investi atatia bani intr-o pustoaica care abia a cunoscuto. Eu sigur nu as face asta...

Slujba mi-am gasit-o singura, slava domnului si nu cu greu. O vecina din bloc mi-a propus sa am grija de copilul său, de 5 anișori.

Iubesc copiii si de aceea am acceptat fara sa stau prea mult pe ganduri. Am ajuns sa am o viata demna si placuta.

Prea multe informatii despre familia mea nu mai stiu, decat ca m-au cautat o buna perioada de timp apoi au anuntat politia, dar datorita lui Tony , nu am fost gasita. Cu siguranta nu mi-as fi dorit asta. Parca imi si imaginez : fata mamei mai rosie decat leguma insasi , scuipand cuvinte jignitoare la adresa mea, iar tatal meu vitreg alaturandu-se adresandu-mi aceleasi replici taioase. Concluzia e ca in sfarsit am scapat de acel infern ce purta numele de "familie" iar acum sunt libera sa imi construiesc viata asa cum am visat dintotdeauna. Sa devin o jurnalista celebra. Ce-i drept mai am mult pana acolo. Dar sunt tanara, am toata viata inainte.

Sigur va intrebati ce s-a intamplat cu Matt. Ei bine nici eu nu prea stiu. Dar din unele surse am aflat ca a fost distrus cand am plecat, dar dupa si-a revenit, reusind sa isi gaseasca o blonda superba ce sa-i aline suferinta. Nu il pot condamna. Nu poate astepta la nesfarsit pe cineva care nici macar nu s-a obosit sa dea un semn atata timp. Eu fiind persoana aia groaznica.

Imi iau jacheta si pantofii si dispar pe usa repede. Doamna Abby probabil ma asteapta. Este o doamna foarte draguta de aproape 40 de ani dar arata de 35. Are niste ochi verzi superbi, iar parul blond, usor ondulat ii evidentiaza tenul deschis usor brazdat de trecerea anilor.

Fiica sa Anna de 5 ani si ii seamana leit. Anna are acelasi par stralucitor ca al mamei sale însă privirea tăioasă nu de la ea o moștenește. Doamna Abbey este cea mai calda și blândă persoana pe care o cunosc. Imi e aproape ca o....mama.

Bat usor la usa , iar in urmatoarele secunde se deschide dezvaluind un Jake vesel si plin de enegie, cățelul familiei.

-Maya, Maya! Ai venit! Striga micuta cu entuziasm.

-Desigur scumpa , cum sa ratez maratonul de desene de la 10 , alături de fetita mea adorabila?

La auzul acestor cuvinte, imi sare un brate si ma strange intr-o imbratisare plina de gingasie. Cum ai putea sa nu o  adori.

Doamna Abby ma intampina bucuroasa .

-Buna dimineata, Doamna Abby.

-Buna Maya. Intra te rog. Annate astepta nerabdatoare. Nu stiu ce se intampla dar vad ca te adora din ce in ce mai mult pe zi ce trece. Tine- o tot asa!

Inclin din cap si zambesc bucuroasa. Anna isi face aparitia cu un mers elegant, purtand o rochita roz cu buline si avand o coronita pe cap.
Nu am putut sa nu remarc gramada de papusi ce le duce in brate. Zambesc usor si ii fac cu ochiul .

-Mayaaa! Am aduso pe Bella , Ema si Jane; aratand spre papusile ce le tine in brate. Azi ne jucam de-a printesele.

-Bine , printesa Anna! Haideti spre castel.

Doamna Abby paraseste casa dupa ce imi da cateva informatii cu privire la ziua de azi.

***

Deschid usa apartamentului si ma trantesc in pat. Ziua de astazi a fost extenuanta. Energia acelor copii este inepuizabila , pe cand a mea s-a terminat de ore bune. Reusesc sa imi iau pijamalele , apoi hotarasc sa mananc ceva.

Deschid frigiderul. Surpriza! Este aproape gol. Maine, ca tot sunt libera, trebuie sa merg neaparat la supermarket , altfel o sa mor de foame. Gasesc o salata de legume si pui la gratar , decid sa iau puiul pentru ca simt ca lesin. Stomacul meu implora dupa ceva de mancare iar salata nu ii satisface dorintele.

Dupa nici jumatate de ora ma asez in patul meu moale iar somnul isi face simtita prezenta in cateva minute.

Heyy !!! Ce mai faceti?

Ca deobicei necorectat! Plz scuzati greselile. Va puuup!

Atingeri FataleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum