Complicated Love (1D Fan Fic)

Capitolul 25: Planuri, planuri si iar planuri

Capitolul 25-Planuri, planuri si iar planuri

*Harry's POV*

Toata noaptea nu am putut dormi, m-am foit dintr-o parte in alta. M-am ridicat si am luat o gura de aer de la geam de nenumarate ori. Fara stare, m-am imbracat, am infipt intr-un rucsac niste mancare, o stila cu apa, o harta si am plecat. Nu stiam unde ma duc mai exact, dar stiam ca voi ajunge unde trebuie. Am coborat cu liftul pana la etajul unde Leah avea camera. Am batut nerabdator la usa, si dupa cateva momente de asteptare Leah deschise.

-Harry, ce e cu tine aici la ora asta? intreba ea somnoroasa.

-Scuza-ma ca m-am trezit si nu te-am anuntat, dar trebuie sa plecam. Nu mai putem sta mult fara sa facem nimic.

-Ti-ai iesit din minti? Tu chiar vrei sa o salvezi pe Kat fara nicio intarire? Asa, fara arme, fara nimic? Doar o sa intri in casa, o sa dai mana cu rapitorul, o iei pe Kat si pleci ca si cum nu s-a intamplat nimic? rase ea intr-un mod aproape nebunesc.

-Nu, am un plan, dar tu trebuie mai intai sa te schimbi si sa iti umpli un rucsac cu o trusa de prim-ajutor, niste mancare si apa, poate si un cutit mai mare.

-Un cutit? De unde vrei sa iau eu un cutit?

M-am uitat dezorientat in jur. Avea dreptate. Eram intr-o camera blestemata de hotel care cel mai probabil avea o forfecuta de unghii uitata in nptiera din dormitor. Paream un nebun sa vin la ora 1 noaptea in camera lui Leah sa ii cer sa mergem ca niste mari supereroi sa o salvam pe Kat. Poate fortul noastru era in zadar. Am fi putut fi ucisi de cum ne apropiam de casa in care o tineau pe Kat. Oare innebunisem de tot?

Cu un oftat prelung Leah iesi din dormitor imbracata in totalitate in negru cu o sapca pe cap. 

-Unde mergem sa luam un pistol? intreba ea.

-Esti sigura ca vrei sa faci asta? i-am raspuns eu cu o alta intrebare

-Sigura. Odata, Kat m-a salvat dintr-un schimb de focuri. Ma imprietenisem cu cine nu trebuie, iar ea a fost acolo si m-a tras din fata unui glont. Macar atat pot sa fac pentru ea. Ne-am promis una alteia ca nu vom mai povesti nimanui intamplarea, dar ceva imi spune ca trebuia sa stii asta. Sunt sigura ca vreau sa te ajut in incercarea ta aproape imposibila de a o salva pe Kat...merita incercat.

Si cu astea spuse am plecat. Totusi ma soca faptul ca o fata asa de dulce si firava ca Leah putea sa se fi imprietenit cu niste persoane atat de periculoase pe cat le facea ea sa para. Ne-am strecurat usor in apartamentul lui Paul si i-am luat din bagaj arma din doare. Atunci cand aperi o formatie atat de cunoscuta ca noi, nu poti sa iti asumi riscuri. Din fericire Paul dormea tun, asa ca am reusit sa intram si sa iesim din camera lui de hotel cu usurinta.

-Si, care-i planul de atac, maestre? incerca Leah sa destinda atmosfera.

-In mare, tu distragi gardienii, iar eu ma strecor inauntru incercand sa o gasesc pe Kat.

-Wow, tu chiar nu ai un plan mai gandit? Daca inauntru sunt si mai multi gardieni? Daca te impusca cineva? Atunci, mai ai un plan?

-Planul B. Tu fugi cat mai departe la orice impuscatura auzi. Nu te uiti innapoi. Ajungi cat mai departe, sa zicem la o benzinarie si de acolo suni la politie.

-Dar..daca ne inselam? Daca Chelsea nu are nimic de aface cu asta? Sau daca nu a dus-o la ea acasa?

-Asta deja am cercetat eu. M-am infilrat in bazele de date ale politistilor care au venit sa ancheteze cazul. Tipul care a furat-o pe Kat este Serghei Martinovici. Rus de origine, verisor indepartat de-al lui Chelsea. Are fapte grave la cazier, lucru care insa nu l-a impiedicat sa isi faca un pasaport fals, si sa imigreze in Anglia. 

-Acum se explica comportamentul nebun al lui Chelsea. Ce facem? Unde au dus-o?

-Se pare ca Serghei sta la un hotel modest de la marginea Londrei. Presupun ca acolo a dus-o.

-De ce totusi nu asteptam pana actioneaza politia?

La intrebrea asta nu am raspuns. Sincer sa fiu, nici eu nu stiam de ce nu am vrut sa astept descinderea politistilor. Poate voiam chiar eu sa o fac pe Chelsea sa sufere. Poate politistii nu mi se pareau destul de competenti sa rezolve cazul.

-Am ajuns. am anuntat in timp ce parcam in spatele hotelului.

Era destul de inalt, o inscriptie vesela a numelui hotelului sclipea deasupra intrarii principale. Pe usa era un afis ce spunea ca accesul in hotel se face dupa ora 12 noapte numai pe baza unei cartele de client sau pe baza cheii camerei. Totusi, un majordom si-a facut aparitia afara.

-Va putem ajuta cu ceva?itreba el politicos

-Da, am dori o camera la va rugam.

-Sigur. Avem una disponibila chiar la etajul 10.

Am platit, apoi receptionistul imi inmana cheia. Drumul cu liftul a fost destul de lung, iar cum se deschisera usile, tot ce am putut sa vad au fost niste gardieni masivi postati in fata a cinci usi. Una din ele s-a deschis si a iesit chiar Serghei.