Oare l-am iubit? Ori e doar o scuză şi mi-am ascuns sentimentele pentru o altă persoană?...nici măcar eu nu ştiu...
Dar...mereu voi ține minte un lucru :
"Când iubeşti pe cineva la fel de mult cum am iubit eu, cu tot sufletul, şi ai fi pregătit să dai orice să îl vezi zâmbind, nu poți opri acea emoție, dar...când pleacă de lângă tine, încă ai sentimente la fel de mari, iar când se întoarce, purtându-se la fel, sentimentul acela se transformă ín ură..."
Eu am zis asta, nu m-am "inspirat"...eu am scris citatul de mai sus, e ceea ce simt acum..URĂ...de ce? Pentru că l-am iubit...dar ştii...cu trecerea timpului...deschizi ochii...asta am făcut şi eu, I-am deschis, am realizat cât rău mi-a facut, iar acum se poartă ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic...e singurul sentiment pe care îl mai simt acum URĂ...urăc persoana pe care am iubit-o cel mai mult. Da, pentru că ura se naşte din iubire...şi doar iubirea învinge ura...dar ce simt acum...
