E o luptă continuă ín mine, zilnic,
Iar eu pretind că spunt bine.
De ce?
Pentru că nimănui nu-i pasă...
Eu sunt genul acela de persoană care încearcă să le fie bine tuturor, dar când e vorba de mine...toți mă lasă...
Sunt unele persoane pentru care aş da şi luna de pe cer să le văd zâmbind, în timp ce, ele, ar face orice să mă vadă suferind...
Nu pot să înțeleg de ce toate mi se întâmplă mie...Oare chiar merit toate astea?
Nu e cam ironic?...
