Ma uit la ceas, e ora 3.30 dimineata. De doua saptamani nu reusesc sa dorm mai mult de 2-3 ore pe noapte. Ma ridic din pat si intru in baie. Deschid robinetul si las apa sa curga. Era rece si imi atinge chipul fierbinte. Era atat de bine , ma racorea si ma calma.
-Salut!
Imi ridic privirea si raman incremenit. Reflexia mea in oglinda imi vorbea. Fac un pas in spate si alunec pe covorasul ud. Ma lovesc de perete si raman jos tremurand de frica.
-Esti bine? Fi atent, te vei rani!
Imi intorc privirea de la oglinda, uitandu-ma la peretele din fata mea. El era acolo.
-Ci-ci-cine esti? De ce vorbesti?
-Matt, Matthew, dragul meu, nu conteaza cine sunt eu. Eu nu am un nume, eu sunt aici…Nu stiu de ce sunt aici, dar imi e somn. Hai sa dormim.
Ma ridic si ies din baie, el tot ma urmarea. Era pretutindeni, ori unde exista o suprafata lucioasa, aparea si el. Poate era de la oboseala sau asa am crezut initial. A doua zi, la scoala, reflexia s-a intors. Inceputul orei de matematica aduce cu ea un test de evaluare neanuntat.
-Matt, amice, spune-mi si mie raspunsul la primul exercitiu! Imi spune colegul din spate.
Incerc sa nu il bag in seama si sa imi continui testul, dar acesta continua si continua. Nu puteam sa ma concentrez si timpul trecea. Tic Tac, tic tac, secundele treceau rapid tragand dupa ele minutele. Nu mai tacea, tot imi cere raspunsul la exercitii. Nu mai pot, ma doare capul. Nu am de ales, trebuie sa…”Nu o face, idiotule. Nu vrei sa ii dai raspunsul, nu? Atunci lasa-ma pe mine sa ii spun sa ne lasa in pace!”
-Ok! Soptesc eu.
Il las pe acesta, crezand ca ii va spune sa ma lase in pace sa ma concentrez la test, dar rezultatul a fost total diferit.
-Lasa-ma dracu in pace, ca te joc in picioare!
-Ce-ai zis tocilarule? Daca iti dau un cap in gura, te bag sub catedra!
Il vad zambind, un zambet malefic. Apuca scaunul din fata, care tocmai astazi s-a nimerit sa fie liber si dintr-o miscare, reflexia l-a lovit pe colegul din spate in cap. Acesta se prabuseste la pamant ca fulgerat. Se ridica, fara a-i baga in seama pe ceilalti sau pe profesor. Tinea in mana scaunul strans. Se apropie de corpul intins pe podea si il loveste in mod repetat.
-Mai vrei? Mai vrei raspunsuri?
Priveam toata scena inchis in tabla, eu eram reflexia acum. Imi era frica. Asta a fost inceputul sfarsitului.Dupa luni agonizante petrecute intre vizite la psihiatri si vizite la politie, a venit rezultatul. Am fost declarat nebun, diagnosticat cu dedublarea personalitatii si trimis la Asylum.
