Era o noapte ploioasa de septembrie, masina directorului inainta rapid. Ajuns la poarta sanatoriului, acesta vede un cos. Se uita cu atentie la el si observa ca se misca ceva in interior. Coboara din masina si se apropie de cosulet si o vede. O fetita micuta, lovita de picaturile reci. Radea. Directorul o priveste cateva secunde. Se intoarce, deschide usa de la masina. Vrea sa urce, dar se opreste. Nu putea sa o lase acolo.
~4 ani mai tarziu~
-Saika, nu te apropia de pacienti! Spuse directorul pe un ton impunator.
-Da, tata!
Saika, fetita din cos, avea acum 4 anisori. Era un ingeras, tot personalul de la Asylum o iubea. Numai directorul, Walter Steinberg , era la fel de rece ca intotdeauna. Era un om imalt, binefacut. Fata ii era acoperita in mare parte de barba lui neagra, tot ce se vedea erau ochii negri ca pana unui corb. Fire albe incepusera sa isi faca aparitia in parul sau negru ca abanosul. Tot timpul era incruntat si arunca priviri pline de ura si dispret.
-Saika, am zis sa nu te apropii de pacienti!
Walter era nervos, se apropie de Saika. O priveste cu dispret, isi ridica mana si o loveste pe aceasta cu toata forta. Saika cade la pamant, frecandu-si obrazul. Se ridica. Buza ii tremura, iar ochii ei albastri-verzi se implura de lacrimi. Se intoarce si incepe sa alerge spre camera ei. O dara de lacrimi a ramas in urma. Deschide usa camerei. Era o camera simpla, alba, un singur pat si o oglinda.
-Il urasti?
Saika se ridica si se uita prin camera, nu era nimeni, dar cineva vorbise.
-Cine esti?
-Ma numesc Guren si sunt o prietena! Am sa te ajut sa scapi de toti.
Saika cauta cu privirea prin camera, dar nu o gasea. Unde era aceasta Guren? Se intreba ea, in gand. Se opreste cu privirea in oglinda. Era ea, dar cu un zambet larg si infricosator. Nu intelegea ce se intampla, ea plangea. Era suparata si totusi reflexia ei radea.
-Asculta-ma, spuse Guren. Te uraste! Walter, te uraste!
Saika nu apuca sa raspunda, caci usa se deschide. Era Emma, una din asistentele sanatoriului. Emma era o femeie in varsta de 25 de ani, cu parul negru, tuns scurt si ochii negri.
-Saika, esti bine?
-Da…
-Saika, nu ii spune despre mine! Zise Guren.
-Da, sunt bine!
Emma se apropie de pat si o imbratiseaza. Ii spune sa nu isi faca grija, dupa care ii canta un cantec de leagan pentru a adormi.
-Doarme? Intreaba Walter, deschizand usa camerei.
-Da, domnule!
-Mai bine o lasam sa moara in ploaie, acum patru ani! Copil inutil si enervant. Acum dispari, Emma!
Emma se ridica de langa Saika si se duce sper usa. Cand trece de Walter acesta o loveste peste fund. Ceea ce, cei doi nu stiau era faptul ca Saiko nu dormea. Se prefacea, asa cum ii spusese Guren. Walter se apropie de ea si o priveste cu un zambet pervers.
-Greu mai cresti! Se intoarce si paraseste camera.
Saika se ridica din pat si priveste oglinda. Cu lacrimi in ochii se uita la Guren. Ii ura pe toti, toti o mintisera.
-Saika, nenorociti astia nu merita sa traiasca! Lasa-ma pe mine sa ma ocup de ei!
-Ok, te las! Nu vreau sa ii mai vad.
Guren se ridica de pe scaun si paraseste camera. Pasea incet pe colidorul intunecat, indreptandu-se spre camera Emmei. Cioc, cioc. Emma nu raspunde, nu era in camera. Unde era? Poate era cu Walter? Guren era nervoasa. Se indreapta sper camera lui Walter.
-Saika, draga, ce cauti aici la ora asta?
Guren se intoarce. Era Tom, bucatarul. Un tip dragut ce mereu fura din mancare lui Walter si i-o oferea ei. Aceasta nu ii raspunse si pleaca mai departe.
-Saika?! Spuse aceasta apucand-o de umeri. O ia in brate si se indreapta cu ea sper bucatarie, intreband-o daca nu cumva a plecat dupa o gustare nocturna. Ajunsi in bucatarie, Tom o aseaza pe Saika pe un scaunel si se duce la frigider. Fara a spune ceva Guren apuca un cutit si se apropie de Tom.
-Tom?
Acesta se intoarce si ramane incremenit. Saika il pusese un cutit la gat si rade malefic. Pupilele ii erau dilatate si dintr-o miscare ii taie gatul. Cutitul era plin de sange, la fel si chipul ei. Paraseste bucataria si se indreapta sper camera lui Walter. Ajunsa in fata usii, Guren, nu mai bate, intra direct. In pat ii vede pe Walter si Emma. Nu intelegea ce fac cei doi dezbracati, dar dintr-un oarecare motiv se simtea mai tradata ca inainte. Ii ura si ii voia morti. Se apropie incet de pat.
-Saika, noi…
Dar Emma nu apuca sa termine ce are de zis. Guren ii infige cutitul in stomac. Walter era speriat. Sare din pat si fuge sper biroul din partea opusa a camerei. Incearca sa deschida un sertar, dar Guren il inteapa cu cutitul in mana.
-Saika, de ce? De ce incerci sa ma omori? Sunt tatal tau!
-Imi cer scuze Walter, dar Saika nu e acasa. Eu sunt Guren, prietena ei.
Auzind asta, Walter face un pas in spate. Sertarasul pe care Walter incerca sa-l deschida, s-a deschis. Inauntrul lui, se afla un pistol. Un Desert Eagle. Guren il priveste pentru o secunda, apoi il apuca. Era greu, dar nu conta.
-Saika sau Guren, care din voi sunteti. Lasa arma jos, te vei rani!
Guren ridica arma si o indreapta sper capul lui Walter. Cu ambele maini apasa pe tragaci. Boom! Si Walter se prabuseste.
~Prezent~
Portile sanatoriului se deschid. Un tanar isi face aparitia. Numele lui era Matthew Wolf. In timp ce el se facea comod in noua lui casa, Saika se intalnise cu Electra, Eve si Layla pentru a vorbi despre noul pacient, tanarul Matt.
