Layla ma strangea cu putere la pieptul ei, iar eu nu imi puteam controla lacrimile. De ce ma renegasera? De ce o straina, o persoana care ma stie doar de cateva saptamani e mai amabila decat proprii parinti? Ma doare, dar nu pentru ca ai mei m-au renegat. Atunci de ce ma doare? Ma doare pentru ca m-am amagit singur. Ma doare pentru ca voiam sa fie totul ca inainte. Layla imi apuca capul cu mainile si ma saruta pe frunte.
-Matt, nu mai plange. De azi inainte eu o sa fiu sora ta mai mare.
Zambea. Layla zambea. Este atat de frumoasa si de dulce. Imi va fi sora. Nu am avut o sora pana acum. Sunt entuziasmat.
-Matt, continua aceasta, am sa iti fac o oferta.
-O oferta? Nu inteleg?
-Matt, trezirea!
-Laver, lasa-ma!
-Te gandeai la oferta Laylei?
-Acum, nu ma mai gandesc. Auzi, Laver? Ce ar trebui sa fac? Ce ar trebui sa zic? Daca accept oferta ei, nu am sa mai fiu eu. Imi e frica!
-Blah, Blah, Blah! Taci dracu din gura. Iti e frica! Ce esti tu, barbat sau femeie? Daca iti e frica, fugi si ascunde-te sub fusta mamei. Dar stai…mama a zis ca te vrea mort. Te uraste! Toti te urasc de moarte. Toti te vor morti. Nimeni nu te place.
-Layla…
-Layla, serios? A mintit, frate, a mintit! Tot ce doreste ea, este sa-i accepti oferta.
-Atunci… am sa refuz si cu asta am terminat.
-Nu, accepta! Ne-a promis o viata mai buna. O camera frumosa, mancare buna, fara haine albe, o oglinda intreaga.
-Dar pentru asta trebuie sa…
-Nu trebuie sa faci nimic, eu am sa fac totul!
Ma ridic din pat si parasesc camera. Nu voiam sa-l mai aud pe Laver. E seara. O seara racoroasa, ca cea de atunci, de acum 2 zile, cand Layla ma imbratisat si mi-a facut oferta. Tranversez curtea sanatoriului si ma indrept spre cimitir. Nu sunt oglinzi si nu sunt oameni. Doar eu si mormintele. Cat pot sa ma bucur ca ceilalti pacienti se tem de cimitir, ei cred ca noaptea, mai ales in noptile cu luna plina, cei ingropati revin la viata. Ce prostie, mortii sunt morti, ei nu revin la viata. Eve Cross. Se pare ca pasii m-au condus la mormantul ei.
-Eve, sper ca ma primesti si pe mine?
Sigur ma primeste, nu e ca si cum ar putea obiecta. Morti nu obiecteaza. Ma intind pe spate, langa mormantul ei si privesc luna. Era ciudata, rosiatica. Imi e somn. Poate am sa dorm, dar sunt in cimitir… Asta e! Tot am sa dorm. Eve, in seara asta, am sa trag un pui de somn, aici, langa tine.
*
-Spune-mi si mie raspunsul la primul exercitiu. Te rog frate!
-Lasa-ma, trebuie sa il rezolv eu mai intai.
-Raspunsul la exercitiu doi, atunci.
Doamne, cat de enervate poate fi. Enervat si prost. Nu poate sa rezolve nici macar aceste exercitii banale. Merita sa ramana corigent.
-Matt, Matt, exercitiul unu, te rog. Iti dau o bere, nu doua beri.
Fir-ar au trecut cinci minute si nu am rezolvat nici un exercitiu. Asta nu mai tace, nu am dormit de ceva vreme. Cat de mult mi-as dori sa ii dau cu un scaun in cap. Sa-i zdrobesc capatana aia mare si seaca.
-Mai aveti 20 de minute! Spuse profesorul.
Douazeci de minute si…si nu am rezolvat nimic. Se pare ca nu am de ales, daca vreau sa termin o parte din testul asta, va trebui sa ii rezolv lu’ asta exercitiu mai intai.
-Nu o face, nu ii da raspunsul!
Vocea asta! De unde se auzea? Ma uit la profesor, apoi in jurul meu. Nimeni nu vorbea, nimeni nu ma baga in seama. Atunci…de unde se auzea?
-Matt, aici!
Se auzea dinspre pixul meu. Avea o parte de metal si acolo era el, reflexia. Nu pot sa cred ca era real. Am crezut ca doar mi sa parut, dar nu, el era aici si imi vorbea. Sper ca ceilalti nu il aud. Ma uit pe langa mine, toti erau atenti la lucrarea lor.
-Matt, lasa-ma pe mine sa vorbesc cu el.
Sa-l las pe el? Cum poate el sa vorbeasca? El e…Imi vad corpul. Cum e posibil. De ce imi vad corpul? De ce mi se misca corpul?
-Lasa-ma dracu in pace!
-Ce-ai zis tocilarule? Daca iti dau un cap in gura, te bag sub catedra!
*
-Matt, Matt, trezeste-te!
Imi deschid ochii, era Layla. Ce voia? De fapt ce cauta ea in cimitir la ora asta?
-Ce vrei?
-Matt, daca o sa dormi aici, o sa racesti. Uite, ti-am adus o patura si o perna.
-Te comporti dragut cu mine doar pentru ca eu sa-ti accept oferta imputita?
-Nu, Doamne fereste! Matt, tu imi aduci aminte de mine si Laver imi aduce aminte de sora mea, Electra. Asa ca nu iti fa griji. Accepti sau nu oferta, tu vei fi fratiorul meu scump, dulce si pretios, pe veci.
