-Laver, credeam ca esti mort! Cum e posibil? Nu inteleg, ai spus ca ai murit!
“Matt, unele lucruri sunt peste intelegerea ta, acum asculta-ma…
-Nu, tu asculta-ma. Nenorocitule, mi-ai…mi-ai…mi-ai ars sora! De fapt, e si sora ta, jigodie imputita!
“Asculta-ma cu atentie! Electra nu e sora mea, nu a fost si nu va fi. Totul e mult mai complicat decat iti poti tu imagina…
Ii ascult povestea lui laver in liniste. Totul era coplesitor, nici nu m-as fi gandit la asa ceva. Se pare ca Asylum nu e deloc ce credeam eu initial ca e! Locul asta e…e… nici nu am cuvinte.
-Laver, dar asta nu are foarte mare importanta. Trebuia sa imi cer voie! Sa imi spui adevarul de mult, javra dracu’!
“Ok! Imi pare rau, dar eu…” Se opreste.
-Tu, ce? Strig eu nervos.
Usa se deschide si doctorul ala, Johnson, intra in incapere. Se opreste si ma priveste, fara a-l baga in seama, continui sa tip la Laver, extrem de nervos. Se apropie cu grija si ma atinge cu mana pe umar. Ma intorc rapid si il privesc in ochi. Era speriat, o puteam vedea. Ceva nu mergea cum trebuie, asta e sansa mea. Il lovesc cu pumnul in gat. Neputand sa mai respire, acesta cade in genuchi. Il lovesc cu piciorul in fata, trantindu-l la podea. Ma asez peste el si incep sa il lovesc cu pumni in fata. Nu m-am oprit pana cand fata nu ii mai putu fi recunoscuta. Sangele lui se imbibase cu al meu, din cauza loviturilor pielea de pe mana mea se rupsese. Nu ma durea. Parasesc incaperea si ma grabesc spre cabinetul acelui soldat, general, ce mama dracu’ o fi fost el. Dar unde? Nu cunosc locurile.
“Cabinetul directorului spitalului!” spuse Laver pe un ton rugator.
-Tu sa taci, caine tradator! Inca sunt suparat pe tine!
Suparat, suparat, dar Laver are mereu dreptate. Cred ca am sa ma duc in cabinetul directorului…A da, mi-am amintit acel dosar…cum era… Pacientul X, trebuie sa vad si care e faza cu el.
“Matt, trebuie sa vorbim, te rog!”
-Nu vreau sa aud nimic! Doar taci odata.
“Matt, uite trebuie sa intelegi ca sunt chestii mai presus decat tu si eu sau acest Asylum!”
-Cum ar fi?
“Pentru tine, familia ta adevarata si Saika, iar pentru mine Electra!”
-De ce? De ce e sora mea atat de importanta pentru tine?
“Pentru ca…”
Iar s-a oprit, de ce face asta? Nu pot stii ce gandeste, la dracu’ Laver. De ce e atat de importanta Electra pentru el? Trebuie sa aflu, am fost tinut in umbra pentru prea mult timp. Acum eu fac regulile. Dar cum il fac sa vorbeasca?
-Laver, daca nu imi spui de ce, nu am sa te ajut! Am sa iau acele pastile si am sa ma asigur ca o sa dispari!
“Ok! Iti spun! Adevarul este ca m-am…m-am…”
-Te-ai ce? Nu-mi spune ca te-ai indragostit de sor-mea?
“ Si daca am facut-o, ce? Te deranjeaza atat de rau?”
-Esti constient ca sunt sanse ca…
“Nu vreau sa ma gandesc la asa ceva! Pur si simplu nu vreau! Totul e bine si o sa mearga!”
-Ok, daca spui tu! Am ajuns.
Statea in fata usii, nu era nimeni. Intru rapid si incep sa cotrobai. R36, M08, deja stiu care e faza cu cele doua seruri, deci mai departe. Dupa cateva minute bune de cautare, am gasit. Dosarul Pacientului X.
“Matt, nu avem timp. Te rog grabeste-te!”
-Shh! Citesc acum, lasa-ma!
Sa vedem: Pacientul X, este primul care a experimentat efectele serului R36, dupa ce a suferit un accident teribil de masina, soldat cu moarte sotiei…Blah, blah, blah…singurul suprvietuitor al serului…blah, blah, blah…in urma unor cercetari amanuntite s-a descoperit ca copii sai…
-Laver, stiai si asta?
“Nu, sa nu o mai imbratisez pe Electra vreodata, daca stiam!”
-La dracu, tipi astia ar trebui…
-Mai, mai, mai! Inca nu ai murit?
Vocea aceasta o recunosc, Pacientul X. Ce cauta el aici? Ce ar trebui sa fac?
-Da, inca traiesc…
-Mi-ai citit dosarul? Ma intreaba acesta inainte de a pune termina ce aveam de zis.
Acum ce ar trebui sa fac? Sa ii spun adevarul sau sa il mint? El totusi e…”Minte-l!” Laver? De ce imi spune sa il mint? Nu prea imi pare cinstit, el totusi e…
-L-ai citit sau nu? Tipa acesta incat rasuna toata incaperea.
-Nu, nu am apucat!
-Atunci, dispari pana nu te ucid!
Trec pe langa el si o iau la fuga. Am scapat. Nu stiu cum as fi reactionat daca trebuia sa ma lupt cu el iar, dar nici nu vreau sa aflu. Corpul imi tremura incontrolabil, nu stiu ce sa fac, in cine sa ma incred. Toti m-au mintit, toti spun ca au facut-o sa ma protejeze, dar…poate ca au gresit, poate ca trebuia sa imi spuna adevarul de la inceput. Saika! Oare si ea ma mintit? Sper ca nu…nu, e putin probabil sa imi fi spus adevarul. Ele se cunosteau intre ele dinainte sa vin eu aici. Asa ca putea sa ma mint si ea. Ce ar avea de castigat? Nimic, ea nu ma cunoastea dinainte! Ea m-a intalnit ultima, bine penultima. Ultima a fost Blair, care aparent e de partea inamicilor. “Matt, stiu ca totul e apasator si esti speriat! Toti am facut cum credeau noi ca e de cuvinta sa te protejam si pentru asta eu imi cer scuze in numele tuturor!”
-Laver, nu inteleg! De ce nu v-ati gandit si voi macar o secunda ca poate nu vreau fiu protejat? Ca poate vreau sa va protejez! Ca vreau…vreau…nu stiu! Sa stiu adevarul, sa nu cred ca sunt nebun de-a binelea!
“Eu…Noi…am…”
-Opreste-te, scuzele dupa ce terminam ce avem de facut! Acum unde e laboratorul ala?
“In regula Matt! Sa mergem sa ma unim cu Electra!”
-Laver, daca o vei face vreodata sa sufere, iti jur ca te omor cu mana mea!
“Deci, sa inteleg ca esti…”
-Da, da! Acum sa mergem, sa rezolvam problema asta!
