Ei mereu fac să fie totul tot.

173 2 0
                                    

Ți se aștern rămurele fin rafinate de gust scump și adânc pe buze atunci când gura ei ating buzele ce-ți aparțin. Trecem deseori prin procesul de difuzie a sentimentelor unor mulțimi de oameni , dar, totuși ne rămâne întipărită în nevoia cotidiană o singură ființă scumpă . O mână de a ei îndreptată spre față îți crează senzația de haotic, de fior , așază-te în brațele ei calde, ușor-ușor , precum gravitația ar dispărea când dorința parcă inerțială te sedează . Lacrimi ți se scurg iubita mea , de la obraz până la sânul inimii atunci când mă pripesc și uit or' greșesc cronologia atingerilor cu care te-am obișnuit din pricina grijilor mele, care nu sunt atât de frontale față de cum îmi sunt lacrimele tale ce-ți lasă dâre care parcă-ți greșește chipul tău frumos de zână înzestrat cu o podoabă bogată , o betea precum un farmec ascuțit și ațintit asupra inimii mele . Acea nostalgie ce-mi străpunge toată ființa e mono-sentimentul însușit doar , numai și mereu ție , întotdeauna îmi plânge propria existență când îți zăresc mărgelele cu un amestec de culori , precum o nebuloasă gazoasă din care se preling lacrimi care ia forma unui torent de munte urmând să străbată obraji-ți catifelați ,similari scoarței timid străvezie a terestrului palpat de fluxul si refluxul razelor luminoase . Cu teamă în glas îndrăznesc a-ti certa gestul reflexiv din vina purtării mele care debutează în momentul acela , iar , instinctiv , tu începi a-mi expune prin tristețea ta ceva ce nu aparține abordării mele caracteristice pentru a-mi da de înțeles că ceva nefiresc mă împiedică din a focusa imaginea realității. Căci doar tu, iubita ori iubitul aparții cuiva pentru care faci realitatea o certitudine , iar incertitudinea e absolut o abatere a unora dintre cei doi ...

Lipsit de sens Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum