Final

188 11 5
                                    

  Partenerul Freyei mă priveşte de parcă mă cunoaşte,mă priveşte cu un aer de superioritate. E un om atrăgător, blond, cu ochii căprui, combinația letală.
-Ana,iubito, vino să te îmbrățișez,îmi spune acesta, iar eu rămân mută de uimire. De unde mă cunoaşte pe mine acest om? Eu nu l-am văzut în viața mea.
  Se apropie de mine şi mă strânge puternic în brațele sale musculoase. La prima atingere mi se pare extrem de dur să îi ating masa musculoasă,dar, de fapt,e destul de plăcut şi de confortabil. Dar această plăcere a mea e de scurtă durată pentru că el se îndepărtează uşor de mine şi se opreşte lângă Freya. În timp ce eu mă uit derutată, ei se privesc unul pe altul şi râd pe sub mustăți.
-Ana,cred că mai întâi o să îți mulțumesc pentru ceea ce ai făcut pentru mine, îmi spune Freya şi se apropie de mine, luându-mă în brațe. După ce îmi dă drumul, continuă: acum o să vă fac cunoștință. El este Michael şi este vampir, sau, mai bine zis, este acel vampir, cel de care a trebuit să mă despart.
  O privesc, având o expresie neutră, iar ea se simte datoare să îşi continuie dialogul.
-Mai bine ți-aş spune o mică poveste. Ştii foarte bine că eu am fost împreună cu un vampir. De fapt, eu fiind vrăjitoare îmi era impus să mă căsătoresc cu unul ca mine, dar eu nu îl iubeam pentru că voiam să îmi petrec viața alături de un om. Aşa că, pentru a fi împreună, l-am transformat într-o ființă nemuritoare, adică un vampir, dar în momentul în care am vrut să devin şi eu ca el, vrăjitorul care îmi era sortit l-a omorât pe vampir, dar în timpul în care a trăit ca ființă nemuritoare, a răspândit rasa fără să ştie.
  O privesc pe Freya şi unt uimită pentru că ea mi-a spus în urmă cu câteva zile cu totul şu cu totul altă poveste.
-Dar tu cum ai murit?o întreb.
-Eu am murit în această pădure cu câțiva ani mai târziu din cauza puterii enorme pe care am exercitat-o. Vezi tu, am încercat să îl readuc pe Michael la viață, iar asta m-a ucis.
  Tot ce aud mă lasă mască. Freya a murit încercând să facă exact ceea ce am făcut eu cu câteva momente în urmă, iar eu sunt în regulă. Asta înseamnă că unt mai puternică decât ea? Acest lucru e imposibil pentru că ea e prima vrăjitoare şi e logic să fie cea mai puternică.
-Am înțeles foarte bine că m-ai mințit şi că povestea ta nu era de fapt cea pe care mi-ai spus-o acum câteva zile. Dar am o altă întrebare, cum de l-am adus la viață şi pe el?spun arătându-l pe Michael, vampirul de lângă Freya.
-Asta e foarte simplu. Ştiam de la început că o să îl readuci şi pe el la viață, iar pentru asta trebuia să ai o legătură specială cu cineva care este de aceeaşi rasă ca el. Norocul nostru a fost că tu te-ai îndrăgostit exact de un vampir şi, deşi nu îți aminteşti de el, în sufletul tău el e prezent, iar asta ne-a ajutat. Dar dragul de Victor s-a gândit să îți creeze o legătură cu el, pe ultima sută de metri, pentru că mi-a aflat planul, dar a fost destul de idiot încât să te lase să îi auzi planul în timp ce vorbea cu ceilalți. De aceea te-am pus să îl scoți din cerc, pentru că nu puteam să risc ca el să facă ceva şi să strice tot ce am făcut.
-Stai puțin. Care e planul tău, până la urmă?o întreb pe Freya deoarece povestea ei nu mă lămureşte pe deplin.
-Planul meu? Să vedem care e. E exact acesta.
  Iar în momentul următor Michael se apropie de mine şi mă lipeşte de un copac, care se simte foarte rece pe spatele meu dezvelit,şi mă imobilizează cu mâinile sale puternice, în timp ce Freya continuă să vorbească.
-Ana, scumpa şi naiva Ana, dacă sunt prima vrăjitoare asta nu înseamnă că sunt bună şi că vreau pace-n lume. Da, te-am mințit şi nu doar în privința trecutului meu, ci şi în privința a ceea ce ți-am promis că o să îți redau. Cred că ți-ai dat şi singură seama că nu o să ți-l redau pe acel vampir. Chiar dacă aş vrea, nu aş putea. Când am intrat în mintea ta am găsit ceva întunecat, mult prea întunecat ca să pot trece de el. Deşi ştiu cine e acel bărbat, nu o să îți spun.
  Vorbeşte, iar prezența ei mă irită din ce în ce mai tare. Nu pot crede că o vrăjitoare, chiar prima, mi-a dat cuvântul ei că o să mă ajute, iar acum îmi dă cu piciorul. Nu pot să cred că ea e ultima mea şansă ca eu să îmi  amintesc pe cine iubesc, dar până nu va pleca de lângă mine nu voi crede că această şansă e minimă.
-Să continui, planul meu şi al iubitului meu, Michael, este să transformăm toate vrăjitoarele şi vrăjitorii în vampiri,pentru a cuceri lumea. Iar tu ai privilegiul de a fi prima. Dar priveşte partea cea bună, nu o să îți vânez iubitul şi nici un vampir. Am spus asta doar pentru a te convinge să mă ajuți, pentru că dacă ai fi ştiut ce am de gând nu m-ai fi ajutat în veci.
  Nu mai spune nimic că Michael îşi şi muşcă încheietura pe care mi-o duce la buze cu repeziciune. Sângele roşiatic începe să îmi curgă pe gât în jos, împotriva voinței mele pentru că cu cât mă zbat mai mult cu atât el îşi adâncește mai mult mâna între buzele mele. Nu pot crede că o să fiu vampir, nu vreau asta, nu vreau să simt mereu dorința de a bea sângele unor oameni nevinovați. Nu vreau asta. Obrajii mei albi se umezesc rapid din cauza lacrimilor care i-au invadat, iar fruntea mi se încrețeşte în momentul în care simt cum o ură şi o scârbă groaznică îmi alimentează lacrimile.
-Destul, cred că ai băut destul!spune Michael în timp ce se îndepărtează de mine.
-Jigodiile,țip în timp ce pic în genunchi. Vă urăsc, te urăsc, Freya.
-Cred că pot trăi cu ura ta, Ana!spune ea privindu-mă zâmbind. Acum fă-ți treaba, Michael. Nu avem timp de pierdut.
  Michael se apropie de mine, iar eu încep să mă trag înapoi pe pământul rece pentru că ştiu ce are de gând să facă.  O să mă transforme în vampir şi nu vreau asta. Dar ajunge lângă mine în doar câteva secunde şi îmi pune mâinile pe umeri, privindu-mă în ochi.
-Totul o să fie bine, doar că de azi totul o să fie diferit pentru tine. Mai bine să îți dau niște ponturi. Nu eşti vulnerabilă la nimic, decât la armele vrăjite care îți pot fi letale. Tu fiind vrăjitoare şi vampir în acelaşi timp o să poți ieşi la lumina soarelui, pe când alții nu pot face acest lucru.
-Nu, nu pot fi vampir, te rog. Nu vreau asta,îi spun întrerupându-l din ceea ce îmi spunea, în timp ce lacrimile nu se domolesc deloc.
-Îmi pare rău,Ana, dar de acum eşti un vampir pentru că aşa vreau eu, spune, dar în ochii lui zăresc o rază de inocență, de bunătate, ceea ce la Freya nu am văzut deloc de când o cunosc.
  Nu mai spune nimic, îşi ia mâinile de pe umerii mei şi se îndepărtează de mine, oprindu-se lângă Freya.
-Mergem?îi spune aceasta, iar el îi întinde brațul. Îl prinde de el şi încep să înainteze.
-Stai, Freya! Nu îmi poți face asta, nu mă poți lăsa aşa. Te rog!țip disperată în urma ei, dar ea nu face nimic altceva decât să îmi arunce un zâmbet tăios.
  Acest lucru aprinde în mine ură şi dispreț față de această persoană pentru care am făcut tot ce a vrut doar pentru un mic preț. Dar ea doar şi-a bătut joc de mine. M-am săturat să fiu bătaia de joc al oamenilor,iar de azi o să fac ceea ce va fi mai bine pentru mine, nu pentru altcineva.
-O să plătești pentru tot ce mi-ai făcut,Freya. Mă auzi? Şi tu, şi prietenul tău. O să te găsesc şi o să te omor.
  Dar ea nu îmi răspunde, în timp ce eu sunt distrusă, întinsă pe pământul rece şi umed. Cel mai rău lucru este că ea nu mi-a redat amintirile,  nu mi l-a redat pe el, dar cel puțin ştiu că e vampir şi ştiu că mereu mă va iubi. Şi eu voi face acest lucru şi nu voi avea pace până nu îl voi găsi, deşi nu am nici o idee cum voi face asta. Dar îmi amintesc, într-o fracțiune de secundă,  de scrisoarea pe care am primit-o de la el. Şi nu am citit-o până la capăt. Acum ştiu ce trebuie să fac.
  Mă ridic uşor de pe pământ şi îmi şterg lacrimile.
-Nu mai sunt o laşă. O să te găsesc iubitule , apoi pe Freya şi o să o ucid!
  Spun şi încep să alerg prin pădure, abia așteptând să ajung acasă. Acest lucru îmi ia mai puțin ca oricând. Ajung în fața casei şi îmi trag sufletul. Intru în casă şi dau peste mama.
-Ana,scumpo, unde te grăbeşti aşa?îmi spune zâmbind.
-Nu am timp de asta, mamă. Vorbim mai târziu.
  Mai spune ceva, dar nu o bag în seamă. Ajung în camera mea şi nici măcar nu mă mai descalț,  aşa cum fac mereu. Mă îndrept spre biroul în care se află scrisoarea. Îl deschid şi o găsesc destul de greu prin multitudinea de hârtii. Ar trebui să fac curat.
  Ezit să deschid foaia de hârtie pentru că mi-e frică, mi-e frică că nimic din ceea ce e aici nu o să mă ajute, mi-e frică că nu o să îl mai pot regăsi niciodată. Lacrimi amare încep să-mi păteze obrajii, iar buza de jos începe să îmi tremure.
  Mă îndepărtez de birou, cu foaia de hârtie în mână,  iar cu cealaltă ştergându-mi lacrimile şi mă aşez pe marginea patului. Deschid scrisoarea şi încep să citesc de unde am rămas.
 
  Acolo unde o să plec poate o să fie mai bine, poate o să reuşesc să fiu o persoană mai bună, exact cum ți-ai dorit tu mereu. Poate toate oraşele în care o să poposesc, până o să îl găsesc pe cel potrivit, o să mă ajute să devin ceva mai bun, ceea ce nu am fost niciodată. Îți spun toate astea, deşi tu nu vrei să îți aminteşti de mine, vreau să îmi promiți că nu o să mă cauți pentru că vreau să stau departe de tine. Eu aduc moarte oriunde mă duc, mereu vor exista victime în jurul meu şi nu vreau ca tu să fii una dintre ele. Tu eşti specială,iubito, şi îți doresc tot binele din lume, dar eu nu ți-l pot oferi, iar faptul că te iubesc nu e o calitate a mea, ci a ta, pentru că eşti de iubit. Te iubesc, micuțo. Adio!

  Termin de citit scrisoarea, iar ultimul cuvânt îmi trece, ca o săgeată prin inimă. A plecat, iar eu nu pot să fac nimic. Întorc foaia pe verso, iar atunci când privesc mai atent văd un nume. Ethan.
  Începe să mă doarmă capul, iar în următoarea secundă pic de pe pat, în genunchi pe podeaua camerei mele. Toate amintirile cu Ethan încep să îmi invadeze toate cotloanele minții. De la episodul în care stătea rezemat de uşa casei mele, până la ultima dată când l-am văzut, când a venit la mine să îşi ia rămas bun. Iar eu am fost atât de oarbă încât să nu îmi dau seama. Mă țin de tâmple, iar lacrimile încep să păteze parchetul. Iar atunci când durerea dispare, mă prăbușesc distrusă. Dar nu, nu pot să stai aici, aşa. O să fiu puternică pentru noi.
  Deşi acum sunt vampir, iar ceva mai rău de atât nu mi se putea întâmpla, o să fac tot posibilul pentru a-l regăsi pe el.
-O să te găsesc Ethan, îți promit!urlu, apoi mă pun în pat şi adorm imediat.

Sfârşitul volumului 1!

Vă mulțumesc pentru susținere.

Lumi paraleleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum