Nebun de sincer

Iubirea , un chin dulce

Iubire ... ce e iubirea ?

Iubirea e cel mai nobil sentiment pe care îl poate simţi un om ...

Iubirea întregeşte ... completeză ... purifică ...

Un om care nu iubeşte , este un mort cu suflet îngheţat , este o carcasă goală în care bate o inimă ce s-a stins de mult ...

Este doar o bucată de carne căruia i-a rămas doar faptul că trăieşte , atât ...

Un om care trăieşte pe jumătate ... care nu ştie ce înseamnă să simţi fericirea ... sau dacă a simţit-o , a fost fericirea trecătoare ...

Cauţi ... caut ... căutăm ... căutaţi ... toţi caută acest sentiment , aleargă după el , îl doresc cu ardoare ... toţi vor să fie iubiţi ... oameni ce ard pe dinăuntru , în sufletul lor jarul se stinge şi caută scânteia ce poate aprinde focul ...

Suflete stinghere , stinse de durere caută în neştire ... iubirea ... sunt însetaţi după iubire ...

Concluzie toţi vom căuta veşnic iubirea ... voluntar sau involuntar ...

O căutăm ... de ce ?... avem nevoie de ea ... este esenţială vieţii ... este esenţial... să iubeşti şi să fii iubit , aşa cum o pasăre are nevoie de ambele aripi pentru a zbura ...

O căutăm ... dar cu ce ne alegem dacă alergăm după ea ca nebunii ? În cele mai multe cazuri ne alegem cu fiinţe efemere , cu fiinţe ce par a fi ceea ce am dorit atâta vreme ... marea iubire ...

Iubirea nu se caută , nu e un lucru pentru care joci la loto în fiecare zi să o câştigi ... atunci câştigi doar varianta distrugătoare a ei , varianta care domină la modul sigur şi apoi când are ocazia te distruge , te seacă ...

Începe uşor , frumos şi atrăgător , dulce , ispititor ... te atrage în joc , te face să iubeşti , apoi când vede că şi-a atins scopul , atacă ...

Iubirea se aşteaptă ... nu degeaba se spune că lucrurile bune vin aşteptând ... abia atunci o câştigi cu adevărat ... abia atunci o simţi la adevarata ei valoare ... abia atunci merită ...

Abia atunci o poţi lăsa să te posede , să se joace ...

Abia atunci poţi spune ca iubeşti ...

Iubesc ... acum chiar iubesc ... am căutat himere şi am găsit iluzii , am căutat împlinire şi am găsit deşertăciune ...

Acum chiar iubesc ... viaţa mi-a adus iubirea în drum când am renunţat la a mai spera ...

Am găsit-o ... marea mea iubire ... am găsit fiinţa mult dorită ... am găsit persoana care îmi completează ADN-ul , care îmi întregeşte existenţa şi viaţa .

Acum simt fiecare clipă , trăiesc la modul adevărat ... el mă completeză ... el este omul cu care intru în reacţie şi evoluez , devin ceva nou , ceva mai bun .

Este acel ceva special care îmi face inima să urle de fericire , care îmi face gândurile să alerge nebune când îşi face drum prin mintea mea .

El este cel ce şi-a făcut cămin şi s-a cuibărit în inima mea şi care şi-a făcut teren de joacă din mintea mea ...

El este cel care m-a otrăvit cu esenţa lui ... elementele din compoziţiile noastre s-au amestecat şi au creat o soluţie perfectă ...

Am devenit dependenţi unul de altul , suntem droguri unul pentru celălalt ... împreună ne pierdem controlul , despărţiţi suntem în sevraj ...

Timpul ne omoară când suntem departe unul de altul , ne distruge încet şi dureros , ne seacă de putere ... Timpul se bucura de durerea unor copii ce se iubesc şi suferă când cel drag nu e aproape ...

Doare ... e o durere ascuţită , ucigătoare , o simţi în fiecare muşchi , în fiecare celulă ... tot corpul strigă de durere ... tot corpul strigă după acea persoană ...

Chinuie ... dorul chinuie cumplit ... colaborează cu timpul şi se hotărăsc să te usuce , să te termine cu gândul că aceea persoană este atât de aproape şi totuşi atât de departe ...

Dorinţa roade în tine în fiecare secundă ... muscă cu dinţii din carnea caldă , zâmbeşte când te vede că te zbaţi de durerea chinului ...

Buzele devin vineţii sub strânsoarea dinţilor , muşchii se contractă şi se relaxează cu o viteză uluitoare ... inima aleargă cu mii de kilometrii la oră ... atât simţi ... durere ... o durere al naibii de plăcută şi dulce ...

Apoi intervine agonia , care pune stăpânire pe gândurile tale , încetul cu încetul şi aduce haosul ... domneşte şi domină ... e stapân acum ...

Tânjeşti ... dorul arde cumplit ... eşti pe sfârşite , toţi sunt hotărâţi să te ucidă , să se hrănească cu trupul şi gândurile tale ... sunt înfometaţi ... te vor , dar întâi trebuie să te termine , apoi începe ospăţul ...

Aerul devine de nesuportat şi insuficient ... plămânii cer , imploră îndurare ... au nevoie de aer ...

Aştepţi să primeşti , să câştigi sărutul otrăvitor de dulce ... ai nevoie de drogul tău ... fără el nu eşti nimic , eşti doar un ansamblu de oase şi carne fără viaţă ... eşti mort ... Să simţi senzaţia când buzele se ating , uşor la început , apoi sărutul devine unul flămând ... vă devoraţi unul pe altul ... sunteţi însetaţi ...

Cât doare ... foamea creşte , te acaparează , te duce în stări nemaisimţite , devine intens şi simţi totul , fiecare respiraţie grea , fiecare bătaie de inimă , fiecare muşchi ce tresare , totul de o mie de ori mai puternic ...

Tot ce simţi acum e un chin ucigător , dar al dracului de dulce şi plăcut ... e iubirea chinuitoare ...