Dulcele meu Amar (+18)

Goală.

Am deschis ochii obosită şi am suspinat de fericire la vederea buchetului de trandafiri roşii. Heaten mă anunţase de seara trecuta că va sosii abia pe seară să mă ia acasă, întrucât, era solicitat de şeful său. Iar trandafirii sigur sunt modul lui de a-şi cere scuze.

Nu ştiam ce se întâmplă, dar aceasta schimbare bruscă a sa, nu făcea decât să îmi aducă zâmbetul pe chip şi fericire în suflet. M-am repezit la buchet şi l-am întors pe toate părţile până când, un bileţel alb bine ascuns se făcu zărit. L-am prins între degete şi mi-am muşcat buza de fericire.

"Fă-te bine, iubirea mea! Îmi este dor de tine. Te iubesc"

Inima mi s-a oprit, la fel şi respiraţia. Heaten nu mi-a spus niciodată că mă iubeşte şi sunt sigura că nu a făcut-o nici acum. Am icnit la vederea semnăturii un mic T în partea de jos a biletului şi l-am mototolit speriată în palmă.

Respiraţia îmi devenii agitată, iar inima îmi pulsa nebuneşte sângele în vene. Am aruncat micuţul bileţel la gunoi şi i-am cerut asistentei să scoată florile din camera mea, minţind-o că îmi provoacă alergie. Nu îmi imaginez ce s-ar fii întâmplat dacă Heaten ar fi fost aici, şi nici nu vreau să o fac. Nu am puterea de a strica relaţia dintre noi. Nu îmi doresc să o fac, acum când, însfârşit, totul merge bine iar eu mă simt iubită de cel pe care îl iubesc.

Mă aşez pe marginea patului incomod si încep să îmi legăn picioarele stresată. Aud doua bătăi slabe in uşă şi pentru un moment îmi ţin respiraţia.

—Intră. Mormăi eu slab şi văd chipul doctorului prin crăpătura uşii, oftând uşurată.

—Buna, Hirra, ce mai faci? Mă întreabă acesta, ridicând bandajul pe care îl aveam în zona din spate a capului.

—Sunt bine. Spun si strâmb din nas atunci când acesta îmi atinge cu buricele degetelor sale lungi rana încă deschisă.

—Mă bucur să aud asta! Spune el şi aşează bucata albă fe material, înapoi peste rană.

Se da un pas în spate pentru a mă privi şi ridic din sprâncene când văd că acesta se încruntă vizibil, pe frunte apărându-i mici cute.

—S-a întâmplat ceva? Întreb şi îmi trec mâna peste frunte, loc în care mai am o rană aproape vindecată.

—Nimic. Îmi spune el şi îmi zâmbeşte. Voiam doar sa vă întreb dacă iubitul dumneavostră este mereu aşa pornit şi ăă... Agitat?

—Oh, asta nu-i nimic! Spun eu şi chicotesc.

Văd uşa cum se deschide, mişcarea fiind urmată de apariţia unui buchet format din minim cincizeci de trandafiri roşii si albi. Inima îmi stă în loc, refuzând sa mai bată, dar în momentul în care ochii mei panicaţi zăresc mâinile atât de cunoscute si frumoase, respiraţia mi se reglează.

—Heaten? Întreb entuziasmată şi mă ridic din pat, încercând să îi vad chipul pe după mulţimea de flori.

—Iubito. Mi se adresează el cu o voce senzuală- Astea sunt pentru noaptea trecută. Continua lăsând buchetul în jos, arătându-şi în sfârşit chipul angelic.

—Ce s-a întâmplat noaptea trecută? Întreabă terifiat doctorul, iar eu simt cum sângele îmi urcă în obraji.

—Oh, eraţi aici! Spune Heaten şi lasă buchetul cu trandafiri pe pat, prinzandu-mi mijlocul, asftel ajungând mai aproape de buzele lui.

Mă întind pe vârfuri atunci când acesta îşi apropie buzele de ale mele şi îi depun un sărut cast şi umed în colţul gurii. Acesta mârâie gutural, cât să îl aud, iar eu zâmbesc subtil, depărtându-mă de el.Îl privesc pe Heaten strângându-mi hainele şi impachetandu-le, zâmbetul îmi persistă pe chip, gandindu-ma că pentru prima oară, face acest lucru pentru mine.