Sad [L.S.]

Capitolul 3

Louis

Mă uit uimit spre noul desen pe care l-am primit, lăsând un mic chicot să-mi scape.

Sunt chiar amuzante aceste desene.

Tresar atunci când cineva mă salută, cunoscând foarte bine vocea profesorului. Arunc repede desenul în dulap fiindcă dacă l-ar vedea atunci aş avea de suferit, mai ales pentru că fața lui apare în caricatură.

Închid uşa dulapului şi mă întorc mai ceva ca un titirez spre domnul Parker.

—Bună ziua! Spun politicos spre el, teama că m-ar fi putut vedea cu desenul crescând.