O fata ciudata.O lupoaica speciala

Capitolul 7

*La media e cabana din padure*

Caleb POV
M-a sarutat scurt pe buze,mi-a zambit si s-a indreptat spre bucatarie.
Tot ce eram in stare sa fac era sa-mi ating buzele ca un idiot si sa privesc in gol.
Inca simteam fantoma buzelor ei calde si umede atingandu-le pe ale mele.De ce ma port asa?Pentru ca ai inceput sa o placi,d-aia!Cine mai esti si tu?Constinta,ta,fraiere!Chiar daca esti esti constinta mea,ai face bine sa nu-mi mai vorbesti,ii zic eu suparat.Dar ce tot zic aici?Tu nu o placi doar,tu o iubesti!imi spuse de parca nu m-ar fi auzit.Am zis sa taci!ii spun furios si frustrat.Dar totusi...chiar daca nu voiam sa accept,asa era.Am oftat.Se pare ca mica mea cearta interioara ma eliberase.
M-am ridicat.Nu imi venea sa cred ca ma iertase dupa tot ce i-am facut.Am rapit-o,am fost gardianul celulei ei si am pus-o intr-un pericol iminent lasand-o sa alerge libera si expusa prin cladirea plina de vampiri.Nici nu stiam de ce isi ceruse scuze.Am raspuns asa din obisnuinta.
   M-am dus in bucatarie pentru a-mi lua ceva de mancare.Ce ma?Pentru mancare?Te-ai dus pentru ca era Rachel acolo!Iar tu?Dispari!Doamne,constiinta asta era mai ceva ca mama.
   Cand am intrat Rachel parea entuziasmata de ceva in timp ce vorbea cu Ely.Din greseala am calcat pe o scandura care scartaia.Ea m-a observat si ca la un semnal s-a facut rosie la fata si a dat sa plece,dar eu am oprit-o.
  -Rachel,stai!Te rog!
  Ea si-a ridicat privirea si s-a uitat la mine cu o expresie de catelus plouat.Doamne cat de bine arata,chiar si cu tristetea vizibila pe fata ei.Stai ce?De ce ma port asa?Habar n-am.O,ba stii!imi raspunse constiinta mea enervanta.Am ignorat-o.Tot ce conta era ca fata din fata mea sa fie fericita!Ah...opreste-te odata!
   -Trebuie sa discutam si sa ne spui toata povestea ta.Doar asa te putem ajuta!ii spun privind-o in ochi.Daniel!Vin-o imediat aici!Am strigat eu la fratele meu.
   -Va voi spune...doar daca mi-o spuneti si voi pe-a voastra,ma intrerupse ea.
   Mi-am muscat buza inferioara.Nu stiam daca era bine sa-i spun ca eram un vampir de aproape 3.000 de ani care are puterea de a controla mintea tuturor,mai putin pe a ei(nu stiam din ce cauza)si ca pot sa electrocutez pe oricine ma enerveaza.Sau ca fiecare membru al familiei avea o putere:Ely putea vedea viitorul,iar Daniel influenta elementele.Ca de cand avusese Ely viziunea in care Rachel era in pericol de moarte eram obsedati s-o gasim pentru ca stiam ca e foarte importanta si ca de asta am intrat temporar intr-un clan de vampiri care o doreau si ei, ca eu ii pusesem electro-socuri la gratii si ca ei bine...o cam...iubeam.Nu mai bine nu-i spuneam ultima parte. A si mai era ceva.Faptul ca mama noastra era,ei bine,Daria Lorences.
   M-am uitat cu ingrijorare la Ely si Daniel,dar ei doar au incuviintat.
   Am oftat.
   -Ok.
   Ea a chiuit.
   Asta va fi interesant!