mi-ai turnat ciment în cap
tu
mi l-ai umplut cu legături chimice
tu
mi-ai strâns venele în pumn și mi le-ai smuls
ca pe niște cabluri însângerate-ntunecate
tu
m-ai scufundat în fiori septentrionali
și m-ai sufocat cu degetele zimțate
tu
m-ai împins către fosa cea mai adâncă
tu
m-ai lăsat să mă îmbib
cu apa plină de plumb
tu
mi-ai deschis ochii lăptoși și mi-ai zâmbit perfid
și m-ai lăsat acolo, acoperit de moarte
învăluit în neant și uitare
tu
m-ai condamnat să devin
un extraterestru sanificat
de boli și epilepsii
dar nu te osândesc
căci singurul vinovat
este un bolnav transferat
într-o nouă lume,
albă sau neagră
cum o fi ea
e locul în care am ajuns eu.
