Ziua 37 III

592 55 9
                                    

Sasuke : Acel anonim este....

Stăte-am și mă uitam foarte uimită la el . Aveam ochii cât cepele . Mai un pic și aflam cine este .... Asta doar dacă nu suna soneria de la ușă . M-am îndreptat către ea . O deschid și nu era nimeni .

Mă întorc și observ că erai pe canapea . Stăteai liniștit pe canapea . Sincer eram destul de confuză .

Ryu : Cum ai intrat ?

Anonim : Pe geam .

Vocea ta era un pic schimbată . Dar să revenim . Eram destul de confuză . Credeam că anonimul era Saduke . Dar se pare că m-am înșelat .

Ryu : Când o să aflu odată cine ești ?

Anonim : Foarte curând .

Sasuke : Abia aștept să văd cum o să reacționezi .

Anonim : Eu plec acum .

Ryu : De ce ai venit dacă ai stat atât de puțin ?

Anonim : Ca să nu mai suspectezi că sunt Sasuke ?

Ryu : De unde ai știut .

Anonim : Mereu sunt cu un pas înaintea ta .

Sasuke : Și eu trebuie să plec .

Ryu : Bine . Mai vorbim .

I-am condus pe amândoi la ușă . Apoi m-am dus în camera mea și m-am aruncat în pat .
Ei bine . Dacă un semn de întrebare a dispărut altul a venit . Acum nu am nici o idee cine poate fi .
Cred că ajunge câte s-au întâmplat azi . Îmi iau ursul în brațe și adorm .

Obsesia anonimuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum