Și mi-e alb de dorul nopții
cu iubirea împărțită
intre inimi: tu, bătaia,
eu, secunda risipită,
să-mi desprinzi de aripi visul,
în cuvinte să-mi cobori
cerul, peste partea mea de noapte
Carul Mare să-l răstorni,
iar din foșnetul tăcerii
în sărut când mă strecor,
să-mi stingi setea de atingeri
luminând cuvântul "dor"...
AIVA
CITEȘTI
Celălalt mal al cerului
PuisiVisul meu n-are umbră să-ți apună soarele, doar aripă izbind halucinant marginea cerului tău; sar așchii de suflet peste întinderea mării...
