O vara de neuitat

Alex

Capitolul 12

~ Alex ~

Ma aflu in fata casei Jessicai de mai mult de 15 minute...ce naiba face ?! Telefonul suna , iar gândurile îmi sunt întrerupte de vocea Darlei :

- Alex , Iubitule , unde ești ?

- Ai băut , Darla ?

- Poate putin...hahaa..au , nu ma atinge nebunule ! Bine...încă un shot se aude prin telefon.

Darla jur cand o sa te vad o sa te omor si o sa-ti arunc cadavrul in mare , astfel nimeni nu te va găsi...

- Ce naiba vrei ?

- Ce rai suntem !

Pufai si închid telefonul înainte sa ma enervez si mai tare din cauza ei , îmi întorc capul si o zăresc pe Nicolle care ieșeam din casa.

O analizez din cap pana in piciore preț de 10 minute . Este îmbrăcată cu o pereche de pantaloni scurti albi , lăsându-si picioarele la vedere , un tricou in dungi cu alb si albastru cu mâneca scurta si cu un plic alb. In picioare poarta o pereche de sandale albastre si are o coada de cal...fara pic de machiaj pe fata..

- Heiii...buna ! Pământul către Alex ! Ai de gând sa ma analizezi pana la ora 8 sau ce ?

- La ora 8 ? Da'...ce ai ora de culcare ? Tresar eu cu un zâmbet tâmp pe fata .

Ea pufneste si își da ochii peste cap:

- Ca sa știi fac asta doar pentru ca m-ai ajutat...strict profesional ! Acum , ori o sa te comporti ca un măgar , iar eu o sa plec si o sa ma plimb singura , ori o sa te comporti...nu știu , drăguț !

- Haha...încep eu sa rad in hohote . Tipa asta vorbește serios chiar crede ca o sa ma las eu dus după voia ei ?! Nu chica , eu sunt barbatul eu decid !

O vad cum se întoarce in casa , si o prind de încheietura mâinii , o întorc la 60 de grade iar corpurile ni se apropie periculos de mult , privirile ni se întâlnesc si îi pot simți respiratia...care mirosea a menta . Dintr-o data ea tresara si se înroșește toată, da sa facă un pas in spate dar o cuprind cu mâinile mele de solduri , acum o simt cum tremura. Strâng din Dinți si încerc sa-mi potolesc pofta asta nebuna după buzele ei , după chipul ei , după inocenta ei...

Ma apropi de urechea ei si ea începe sa tremure si mai tare :

- Facem cum vrei tu , ok ? Reușesc sa-i soptesc in timp ce o sărut încet pe gâtul ei care mirosea a lavantica.

- aaa...este tot ceea ce scoate din gura in timp ce se lasa in bratele mele fara sa se mai opună...

Se apropie de urechea mea , schitand un zâmbet adevărat...pe care nu l-am mai văzut niciodată dar care il pot simți pana in măduva spinării :

- Bine...cred ca ar trebui sa mergem...

Ma îndepărtez usor de ea si încă îi pot simți inima care îi bătea foarte tare .

- Am..deci unde este mașina ? Întreaba după ce trage aer adânc in piept .

- Nu e nicio mașina ! Haide urca-te .

- Nu o sa ma urc pe o motocicleta ! Știai ca in jur de 90% de oameni mor asa ?! Sau ca procentul de...

- Stai calma...îi spun in timp ce o urc in spatele meu . Doar tine-te bine si las-o mai moale cu matematica asta...ma înnebunește , știi ?

- Am...scuze cred...

Doamne..Alex ce-i cu tine ?! Striga la mine o voce interioară.

- e ok daca îmi pun mâinile in jurul taliei tale ?

Ce întrebare e asta ?! Nicio fata nu ma întreaba asta ...in general ele se urca , ele ma strâng in brate...dar cu ea e diferit...TOTUL . Intrebare: de cand vorbesc singur ?!

Încerc sa-mi calmez gândurile care curgeau in prostie din capul meu:

- Da...e ok.

Zic asta si ea ma cuprinde in bratele ei . Îi simt corpul plin de emoție si inima care îi bătea de parca nu mai exista niciun puls in ea...dar , nu as putea spune ca eu ma descurcam mai bine...

- Alex...

Îmi spune in timp ce pornesc motorul.

- Mm...da ?

- Doarr..p..promite-mi ca nu o sa ma ranesti ! Spune in timp ce se balbaie

- Promit !