,

874 144 9
                                    

M-am bazat în zadar pe Allen că mă va ajuta la test. Când a venit la liceu arăta mult mai oribil decât mine. Avea nişte cearcăne uriaşe, nici nu se pieptănase, iar hainele erau puse total aiurea pe el.

-Te facă aj! (Ce față ai!) Spune roşcatul amuzat,arătând cu degetul spre mine şi am dedus că râdea de mine.  De abia vorbea, de parcă tocmai se trezise dintr-o mahmureală. M-am aporpiat de el şi l-am mirosit, dar nu mirosea deloc a alcool. 

-Ce naiba ai?

-Njmic. Răspunse el, aruncându-şi ghiozdanul pe scaun şi punându-se cu capul pe bancă. M-am uitat la el timp de aproape un minut şi mi-am dat seama că adormise.

După vreo 15 minute profesorul intră în clasă, dar nu l-am trezit pe Allen. Speram să nu îl observe.

-Bună dimineața, clasă! Spune profesorul de istorie.

L-a salutat şi clasa, apoi ne-am aşezat toți.

-Brett, unde îți este respectul? Întreabă profesorul deranjat, dar roşcatul nici nu a dat vreun semn că se trezeşte. Am decis că pentru binele lui mai bine mințeam că nu se simte bine. Profesorul sigur m-ar fi crezut. Allen e un elev bun şi îngrijit, iar faptul că purta pantaloni de trening, cămaşa pe dos şi botoşei cu urs panda sigur l-ar fi făcut pe profesor să se îngrijoreze.
M-am ridicat în picioare şi toți au părut uimiți. Am aruncat intenționat o privire îngrijorată către Allen, apoi m-am uitat la profesorul de istorie.

-Domnule profesor, Allen nu se simte bine. Mă mir că a ajuns astăzi la şcoală! Asta era adevărat, chiar mă întrebat cum naiba a reuşit să ajungă.

-Prosti! Doarme buştean la ora mea, ştiind că astăzi aveți test! Trezește-l !

-Domnule, ştiți foarte bine că Allen este un elev bun şi chiar şi în acest moment arată ce elev silitor este venind în această stare oribilă la şcoală! Allen se simțea atât de îngrozitor încât a ațipit. Acesta este şi motivul pentru care nu l-am trezit când ați intrat dumneavoastră în clasă. Dar dacă vă doriți să îl trezesc, aşa voi face!

L-am scuturat cu grijă pe Allen de câteva ori şi l-am strigat pe nume. A deschis buimac ochii şi m-a privit zâmbind cu ochii între-deschişi, apoi i-a închis din nou. L-am mai scuturat puțin până a deschis de tot ochii. Şi-a ridicat fața de pe bancă şi a tresărit când l-a zărit pe profu'. S-a ridicat automat în picioare şi a căzut, stârnind râsetele colegilor. Profesorul se uita cu milă la fața lui obosită ce aducea şi a om bolnav, apoi a aruncat o privire asupra hainelor. A făcut linişte, apoi i-a mustrat pe colegi, fiindcă au râs de bietul băiat bolnav.

-Domnişorule Brett, te poți deplasa singur până la cabinet? Întreabă profesorul îngrijorat. Allen se ridică şi făcu câțiva paşi, apoi afişă un chip brăzdat de durere.

-Nu cred că pot de unul singur! A spus Allen, iar profesorul m-a trimis cu el şi mi-a spus în caz de ceva să îl duc acasă pe Allen.

-Restul scoate-ți o foaie de hârtie! A zis profesorul şi în urma noastră s-au auzit nemulțumirile colegilor.

Şi aşa am scăpat noi de test..




Nu ştiu când voi mai posta. 🙃 Restul săptămânii nu o să fiu acasă şi unde merg nu e net, deci nu voi putea posta capitole. .-.

Alone forever (BxB)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum