Nerd Alert {tradusă} • bxb •

Capitolul 8

  Spuneți-mi dacă există fraze fără sens. Am o curiozitate... Cine ship-uiește Talex?

Alexander

  — S-a întâmplat ceva? l-am auzit pe Chris.

  Mi-am închis cartea, uitându-mă înspre poala mea unde el își odihnea capul, citindu-și propria carte. Am stat așa în ultimele două ore: citind, păstrând liniștea, ceva ce ne plăcea amândurora.

  — Da, cum ți-ai dat seama? am întrebat.

  Nu îl mințeam pe Chris și el nu mă mințea pe mine, nici măcar așa-zisele necesare minciuni albe. Chris a oftat, închizându-și cartea.

  — Nu ai mai întors o pagină în jumătate de oră, mi-a zis și eu am ridicat din umeri, lăsându-mi o mână să treacă prin părul lui brunet.

  — Ce este? m-a întrebat și eu am continuat să-i mângâi părul.

  — E tipul ăla, Travis. Am început un joc pe care nu vreau să-l termin, am oftat, uitându-mă pe fereastră.

  După gălbejeala cerului, îmi dădeam deja seama că e seară. Sper că el nu-și va da seama că îmi doresc să rămână.

  — De ce nu vrei să mai joci? a murmurat Chris.

  — A fost prea ușor. De parcă el spera că se va întâmpla, am oftat, folosindu-mi degetul mare ca să deschid unul din ochii închiși ai lui Chris. Mă asculți? l-am întrebat și buzele lui au luat forma unui rânjet.

  — Desigur că da.

  — Deci ce crezi? am întrebat, lăsându-i ochiul să se închidă la loc.

  — Joacă-te..., dar nu prea mult, s-ar putea să devin gelos, m-a avertizat Chris, deschizându-și ochii verzi.

  Am râs, aplicându-mă să-l sărut. Era ceva care mă atrăgea la Chris pe care pur și simplu nu-l puteam explica. Poate pentru că se presupunea că amândoi suntem nebuni?

  — S-a făcut, am promis, despărțindu-mă din sărut.

  — Bun, mi-a zâmbit.

  Îmi amintesc cum l-am întâlnit pe Chris. Eram într-un tur la facultatea lui, nu a existat nicio introducere, doar priviri furise și rânjete. Două săptămâni mai târziu, m-a sunat un număr necunoscut. Chris mi-a spus numele lui și că mă iubea. O așa sinceritate m-a intrigat și am fost de acord să ies la o întâlnire cu el. Am fost să vedem un film. Discuția pe care am avut-o după aceea a fost suficientă ca să știu că ne vom mai vedea de multe ori.

  — Te superi dacă aranjezi perna din spatele tău? m-a întrebat el.

  Mi-am dat ochii peste cap, mutând puțin perna din locul ei. Din momentul în care l-am cunoscut pe Chris, am descoperit că avea o personalitate dependentă, care duce la ușorul OCD pe care îl afișa.

  Am zâmbit. Ei, ca să vezi. Printre toate lucrurile pe care le aveam în comun, amândoi fusesem numiți nebuni.

  Asta este ceea ce oamenii spun când nu te înțeleg, îți dau personalității sau intelectului tău un nume pompos și o numesc o boală, a spus Chris într-o după-amiază când stăteam amândoi zăcând în pat și vorbind. M-am uitat la el și am afirmat ușor. Știam că sunt un psihopat cu tendințe bipolare, dar nu mă simțeam nebun.