Nerd Alert {tradusă} • bxb •

Capitolul 13

Spuneți-mi dacă există fraze fără sens!

Travis

Mă plimbam prin parc în căutarea lui Sky. Am rugat-o să ne întâlnim aici după școală. M-am încruntat vizibil la lumina puternică a soarelui, simțindu-mă groaznic de iritat la amintirea dimineții de azi.

Alex mă urăște. Înfruntându-mă de frustrare, am continuat să o caut pe Sky. Caldura mă omora. De ce nu pot să fiu calm în preajma lui Alex?

*joc de cuvinte: the heat (caldura) și keep my cool (expresie); cool (răcoare)

M-am plimbat pentru o vreme, oprindu-mă să o mai caut pe Sky. M-am oprit ca lovit de fulger la auzul unui fluierat, înainte să mă întorc și să o văd pe Sky făcându-mi cu mâna de pe iarbă. Era întinsă pe iarbă, cu căștile în urechi, cu șuvițele-i carlionțate și roșii în dezordinea obișnuită, bandana pe care o purta abia reușind să-i țină toată claia. Apropiindu-mă, i-am făcut cu mâna. Când am ajuns lângă ea, am observat că fața îi era roșie de la căldură.

— Scuze că te-am făcut să aștepți, am murmurat, alăturându-mă ei.

— Nicio problemă, a spus ea.

Și-a dat jos căștile și și-a băgat telefonul în buzunarul de la pantaloni. Și-a adus genunchii la piept, îmbrățișându-i în timp ce-mi zâmbea precaută.

— Deci despre ce vrei să vorbim? m-a întrebat ea.

Și-a înclinat capul într-o parte, ceea ce a făcut ca părul ei cârlionțat să se mute în aceeași direcție. Mi-am deschis gura să spun ceva, dar nimic nu a ieșit. Am închis-o, simțindu-mă ridicol. Nu prea am vorbit cu Sky, dar nu puteam să aduc în discuție ce se întâmpla cu Sam.

— Tu m-ai chemat, nu? m-a întrebat și eu am aprobat, încercând să-mi fac ordine printre gânduri.

— Scuze, mi-am trecut mâna prin păr. M-am purtat ridicol în ultima vreme.

— Are ceva de-a face cu Paul?

— Ce, de ce?

— Ah nimic, doar ziceam și eu, a tușit ciudat înainte să-și mute privirea.

M-am încruntat la comportamentul ei ciudat înainte să stau și să mă gândesc mai bine la asta. L-am cam rănit pe puștiul ăla.

— Îmi pare rău pentru Paul, am spus dintr-odată.

Mi-am tras genunchii la piept la fel ca ea. M-am concentrat pe modelul de ruptură de la genunchi, simțindu-mă puțin ciudat. Ce naiba se întâmpla cu mine? Eu niciodată, și vreau să spun niciodată, nu-mi ceream scuze.

— Ai face bine să-ți fie, a spus ea, privindu-mă cu calm.

— Simți ceva pentru puști? am întrebat-o, întorcându-mă spre ea; n-a spus nimic, doar a dat din umeri indiferent.

— În plus, nu e un puști, a continuat, dându-mi privirea de de fapt. Deci despre ce vrei să vorbești? a întrebat din nou.

Am oftat, întorcându-mă să mă uit la parc. De ce mă comportam așa de ciudat? Doar eu am rugat-o să vină aici, corect?

— Alex, am spus într-un final.

— Alex? s-a încruntat de parcă se aștepta să fie o glumă.

— Eu– eu l-am sărutat pe Alex. Nu, eu– noi ne-am sărutat, am încercat eu să explic cât mai bine situația.

Sky a făcut ochii mari.