#2# Oare știi totul despre Familia Creepypasta?

5

   Era totusi o coincidenta stranie.
   - De ce ai vrea sa ucizi neaparat un brunet? intreb eu.
   - Pfff... Motivele mele.
   - Si cum arata mai exact? Are ochii gri? Un zambet imaculat si nu are voie sa imi spuna despre el?
   Jeff se uita suparat la mine.
   - Ai vorbit cu el?! DE CE?!
   - Pai... Ma salvase de Rake si spoi eu am pornit pe urmele lui, si l-am prins si... De ce iti spun tie astea?!
   Jeff scrasni din dinti.
   - Nu conteaza, ma duc sa il ucid inainte sa dispara, raspunse Jeff dand sa plece.
   - Nu, stai!!! il apuc eu de o mana, tinandu-l in loc.
   - Uite ce e, si eu l-am lasat sa scape si asa poti si tu! De ce vrei neaparat sa il omori?!
   Jeff se gandi o clipa.
   - Nu, nu, lasa-ma, spune acesta tragandu-si mana dintr-a mea. Nu intelegi.
   Ce nu intelegeam? Ce era atat de greu de inteles? Si ce are Jeff cu tipul brunet?
   - Auzi o clipa, il iau eu la rost, dar tu de unde stiai ca m-am intalnit cu el in padure.
   Jeff zambi.
   - Te urmaresc de fiecare data!
   - POFTIM??
   Cum adica ma urmareste de fiecare data?! E spion in secret, sau ce?
   - Si inca o intrebare, continui eu.
   - Nu am timp, trebuie sa il prind, spune Jeff facand cativa pasi mai departe de mine.
   - Stai! Numai una! Cum se numeste tipul brunet? Presupun ca poti sa imi zici, daca tot te duci sa il omori, nu?

   Jeff statu o clipa pe ganduri.

   - Nu, raspunse el scurt si o lua la fuga prin padure.

   Si acum? Nimic.... Oricum nu il pot impiedica sa il prinda.... Doar daca.....

   - Cuppy, zboara pana la Jeff. Ce Jeff? Jeff the Killer, cel din Conac! Ok, ok... Si enerveaza-l astfel incat sa tragi de timp, si sa ii dam sanse tipului brunet sa scape. Fugi!

   Cuppy era foarte iute, deci avea toate sansele sa il prinda din urma. Si, dupa cum ma asteptam, am auzit mai la distanta: "Au! A! Pleaca de aici! Shuu!! Ai!Pleaca!". Am inceput sa rad pe infundate. Dar, totusi m-am grabit, deoarece trebuia sa il ocolesc pe Jeff si sa i-o iau inainte, ca sa vad la ce distanta e brunetul si, eventual, sa il ajut sa scape.

   O iau la fuga prin padure, la o distanta destul de mare de Jeff, astfel incat sa nu ma auda, dupa care revin la drumul drept, pe care urma sa mearga si Jeff. Alerg cu toata viteza mea in fata, sperand sa il mai prind pe tip, deoarece voiam sa il intreb cum il cheama.

    Spre norocul meu, in fata mea l-am zarit pe tip, alergand si impiedicandu-se cateodata. Dar se vedea clar care era problema: Niciodata sa nu alergi in blugi. Era foarte aproape de mine, asa ca am reusit foarte usor sa il prind de o mana si sa i-o intorc, punandu-l la picioarele mele, in genunchi.

   - Nu imi face rau! Te rog! Nu i-am zis nimic despre mine, jur!! incepu el sa planga acolo, probabil crezand ca sunt Jeff.

   Am ras pe infundate.

   - Stai, ce? Melanya?! Nu, nu, nu!! Lasa-ma sa plec! Te rog, nu!!! Nu trebuie sa ma vada Jeff the Killer aici! Te rooog!!! incepu sa se smiorcaie de data aceasta si mai tare brunetul.

   - Stai calm, nu te va gasi, ii raspund eu zambind. Am o singura intrebare pentru care te-am oprit....

   - Daca e in legatura cu mine, nu iti pot raspunde.

   - Daca nu raspunzi, il las pe Jeff sa te omoare. Care e numele tau?

   - Nu iti voi zice.

   - Ce e atat de important incat sa nu am eu voie sa stiu? Spune-mi. Oricum stiu deja o gramada despre tine: esti brunet, ai ochii gri, un zambet imaculat si fata ta cere pumni. De ce nu as avea voie sa iti stiu si numele?

   Cat timp vorbeam, nici nu mi-am dat seama cat de speriat devenea brunetul. De ce? M-am uitat in spate. Venea Jeff. Auch.

   - Okay, o sa imi spui acum care este numele tau si te voi scapa si de asta, ii spun eu scotand cutitul virtual si punandu-i la gat lama acestuia. Nu voiam sa se ajunga la asta, dar se pare ca nu am avut de ales. VORBESTE!

   - Oricum tot mort o sa fiu... Ca ma omoara Jeff cand ne vede, ca ma omori tu ca nu iti spun... E tot aia, raspunde abatut brunetul.

   - E mai bine sa imi spui. Te pot ajuta sa scapi de el. Crede-ma. Spune-mi! ii spun eu plina de speranta.

   Tipul ofta.

   - Imi pare rau, nu.

   Jeff era in spatele meu.

   - Ce faci aici, Melanya? ma intreba el furios.

   Avea si motive. Cuppy s-a intors la mine obosita, dupa ce se vedea clar ca il ciupise in ultimul hal.

   - Ii aflu numele. Tu ce cauti aici? intreb eu, desi stiam in ce ma bagasem.

   - Da-te! imi ordona el. Nu merita sa il salvezi pe asta de la moarte! Habar nu ai cine e!! Habar nu ai cu ce ticalos ai de a face!

    Toate cuvintele alea mi se pareau prea dure. De ce sa fie ticalos? A facut ceva chiar atat de neuitat?

   - Nu, spun eu.

   - Ce ai zis?

   - Am spus, NU! Nu ma voi da pentru ca asa imi zici tu! Nu ai niciun drept sa ii interzici bietului om sa il cunosc. Brunetule, cum te numesti? spun eu hotarata privindu-l in ochi.

   El tacu fara a avea curaj sa se uite in ochii mei. De ce?

   - Nu iti va spune, incepu Jeff. E prea moale, si in plus, ii este frica de moarte. Ii este frica de tine, de mine si se simte foarte vinovat in legatura cu tine.

   - Am si eu o intrebare, spun eu foarte furioasa, de ce imi dai atatea detalii despre el si nu imi spui macar numele lui?!

   - Pentru ca nu ai voie sa il stii. Nu i-am permis sa iti spuna ceva despre el. Deoarece nu vreau sa iti amintesti de el.

   Ce tot indruga Jeff acolo? De cine sa imi amintesc? Acum chiar ma speria. Era prea mult penru mine.

   - Si de ce ma rog?! il intreb eu. Ce a facut atat de rau? Huh?

   - Melanya, da-te odata de acolo, sa termin cu el.

   - NU!! SI EU SUNT ELECTRONIC KNIFE PENTRU TINE!!!!!

   - Melanya, da-te, se auzi si brunetul din spatele meu. Lasa-l.... Asta merit.... Crede-ma. Nici nu ma cunosti, nu trebuie sa iti faci atatea griji pentru mine.

   - NU! raspund eu. Nu imi fac nicio grija pentru tine, dar am o senzatie ca te cunosc, si pana nu iti stiu numele, nu ma las!

   - Ok... Daca tot voi muri....

   - TACI! ii striga Jeff. NU II ZICI NIMIC!

   - Oricum voi muri, nu-i asa? Ce rost mai are? raspunse el cu totul abatut. Ma numesc Even.

   Jeff era suparat in ultimul hal. Si care a fost primul lucru pe care l-am facut? I-am tras o palma lui Even.

   - Au! striga el. Dar ti-am zis!

   - Asta a fost pentru ca stiu ca te urasc! Habar nu am pentu ce, dar simt ca m-ai tradat!

   Jeff se uita innmarmurit la mine. Am facut ceva atat de spectaculos?

   - C-cum?... au fost singurele lui cuvinte.