16.Ei si vestea

68 7 3
                                    

     Stăteam și ma uitam cum Clara se certa cu Cristi și Maria. La un moment dat aud cum Cristi zice "Hai lasă-ma, du-te la prietena ta!".
     Nu mai aveam ce sa zic. Era clar. Nu ma mai placea. Dar cum a reușit sa nu ma mai placa peste noapte. Mi-am ținut lacrimile, iar când am observat ca râdeau pe seama mea am început sa plâng.
       Rareș vroia sa se ducă sa ii spună ceva lui Cristi, dar de când este Rareș așa bun cu mine și Cristi așa rau? Au făcut schimb de corpuri? Nici nu are sens sa mai plâng, oricum nu ma observa, așa ca voi încerca sa fac același lucru ca el.
Orele au trecut foarte greu, dar când am auzit clopotelul am și plecat din clasa. Toată ziua Cristi și Maria au ras pe seama mea. Am decis și nu ii voi spune mamei fiindcă nu vreau sa-și facă griji.
Intru in bloc și ii observ pe cei doi porumbei cum rad impreuna. Încep sa urc pe scări și la un moment dat aud "Pa!!Ne mai vedem!!" și un oftat lung de la Cristi. Intru in apartament și merg direct in camera mea. Îmi fac temele și ma pun sa ascult muzică.

M:Ce faci, scumpo?
A:Bine, mamă. Tu?
M:Nu prea bine.... Trebuie sa-ți zic ceva important.
A:Ce anume?
M:Ne vom muta înapoi in Timișoara.

        In acel moment am crezut ca o sa leșin, dar in același timp eram bucuroasa. Îmi va fi dor de Clara și, logic, de Cristi. Ma bucur ca nu îl voi mai vedea, poate așa o sa-o pot uita cum a făcut-o el peste o zi sau chiar mai puțin.

M:Știu ca aici îl ai pe Cristi și pe Clara, dar vor mai veni sa te viziteze.
A:Mamă, te inteleg. Nu sunt, neaparat bucuroasa că vom pleca, dar nici trista. Sunt între.
M:Nu credeam ca vei reacționa așa! Dar esti bine?
A:Da. De ce intrebi?
M:Pari suparata.
A:Abia am zis ca sunt între trista și bucuroasa mint eu evident.
M:Bine. Atunci te las. Aaaaaa...am uitat sa-ți spun ca vom pleca peste doua săptămâni.
A:Bine. Noapte buna!!
M:Noapte buna!!

Ma așez mai comod in pat și ma uit pe diferite rețele de socializare. La un moment dat îmi vine o notificare. Ma uit la ea si văd ca era un mesaj de la Cristi. Îl deschid și văd un mesaj scurt, dar direct:

Hey!!Imi pare rau pentru astăzi, doar că Maria este iubita mea. Sper sa rămânem prieteni. ❤️

         Sa rămânem ce? Nici nu imi pasa ce face cu viața lui. Eu oricum ma voi muta și voi spera ca acești 3 ani sa fi fost doar un vis mai lung.
         Ii dau seen, probabil dacă este impreuna cu Maria nici nu vrea sa ii mai zic ceva. Închid telefonul și merg sa-mi fac rapid rutina. Apoi ma culc la gândul ca trebuie sa mai suport toată această situație încă doua săptămâni.

Dimineața, ora 06:43
Ma trezesc din cauza durerii de cap. Nu știu de ce, dar am impresia ca cineva îmi înfige o sabie in cap de mai multe ori. (lol 😂)
Merg la bucatarie și o văd pe mama cum sta și bea cafeaua in timp ce se uita la știri.

M:Neața scumpo! Cum de te-ai trezit așa devreme?
A:Neața! Ma doare capul îngrozitor!

Mama se ridica și îmi aduce o pastila de cap. Ii multumesc și îmi fac micul dejun. După ce mănânc merg sa ma îmbrac și sa mai repet la materiile de azi.
Ma uit la ceasul electric de pe noptiera și observ ca indica ora 07:47. Ma încalț și plec spre liceu. Ies din bloc și văd cum in fata mea sunt Maria și Cristi. Merg mai încet ca sa nu-i ajung din urma. Ma așez pe o banca, timp in care, el se aseaza lângă mine. Nu ma asteptam!

Hey!!! ✋🏻 Ce faceți?🤗 Am revenit cu al doilea capitol intr-o zi.😱 Vreau sa-mi spune-ti părerea despre aceasta carte! 🙏🏻 Ne revedem data viitoare!!! Va pup!!😘❤️

AndreeaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum