Andreea

18.Mesajul

      Ajung in sfârșit in orașul meu natal. Timișoara. Sincer, nu mi-a fost dor, dar dacă mama a decis sa ne mutam, asta facem.
    Luam bagajele și urcam la etajul 3 al blocului  ce se afișa mândru in fata noastră. Ajungem in fata ușii. Mama deschide ușor usa și toți inspiram aerul de "acasă". Ma duc direct in camera mea și observ ca pereții albi, patul supra etajat, biroul mov și dulapul tot mov sunt aceleași.
    Îmi aranjez toate bagajele la locurile lor și m-am îndreptat sa dau un tur restul casei. Mama se plimba agitata prin casa, aranjand tot ceea ce mai era de aranjat, iar Ștefan a dispărut. Probabil s-a dus sa se revadă cu colegii lui.
Ma așez in patul meu și încep sa ma uit pe diferite rețele de socializare. Îmi vine un mesaj de pe Messenger și ma uit sa văd de la cine am primit mesaj. Îl deschid și văd ca e de la Cristi. De la Cristi? Poftim? Ce mai vrea de la viața mea?
Decid sa nu-i răspund, dar in următoarea secunda îmi mai trimite un mesaj. Nu îl mai deschid pentru ca altfel mi-ar mai trimite încă unul și tot așa, pana ar trebui sa-i răspund. Dar simt cum ceva îmi spune sa ma uit și sa văd ce vrea de la mine. Îl deschid și îl citesc.

C:Hey!!Ce faci?
C:De ce nu îmi răspunzi? Ma ignori, nu?
A:Aaaaa...văd ca te lasă Maria sa vorbești cu mine.
C:De aceea esti suparata?
A:Pe bune?! Tu ma minți in fata zicând ca ma placi și toate porcăriile, ma mai și săruți ca a doua zi sa te vad cu o alta fată.
C:Îmi pare rau...Dar ce sa fac dacă m-am îndrăgostit de altcineva?
A:Sa ma lași in pace și sa-ți vezi de viața!! Oricum nu ne mai vedem, deci adios mon amigo!
C:Cum adică nu ne mai vedem?
A:Paaaaaa!!!!
C:Doar spune-mi și te las in pace! Promit!
A:Sigur?
C:Da.
A:M-am mutat!! Acum paaaaaa!!!

Și nu mai aștept un răspuns. Am închis netul. Poate nu ar fi trebuit sa-i zic, dar oricum nu are unde sa afle. Singurii care știu sunt profesorii, care sigur nu ii vor spune și Clara, care o voi ruga sa nu ii spună. Câteodată este foarte naiva și se lasă ușor păcălită.
Ma duc in bucatarie și acolo o găsesc pe mama făcând ceva de mâncare.

A:Hey, mamă!! Ce faci?
M:Nu e evident?
A:Ba da, dar in afara de făcut mâncare, ce mai faci?
M:Ma gândesc dacă a fost bine sa ne mutam. Acum spune-mi, cum mai e cu Cristi?
A:Bine...tocmai am vorbit.
M:Sa inteleg ca aveți o relație la distanță?
A:Cam așa ceva!

Da, am mințit-o, dar nu știu ce sa-i zic.Am mai vorbit puțin cu mama. Ne-a zis câteva lucruri importante, gen că ne vom întoarce la liceele la care eram și înainte și ca tata va veni sa ne viziteze și bla bla bla.
Merg in camera mea, îmi iau telefonul și văd ca am primit un mesaj de la un număr pe care nu îl cunosc. Îl deschid și văd mesajul ai rămân înmărmurita.

Te iubesc și îmi pare rau ca te-am pierdut, nu am vrut sa îți fac asta. Nu ma voi ierta niciodată! 😔

Am mâncat, mi-am făcut rutina de seara și ma pun la somn, gândindu-ma la mesajul trimis de la acel necunoscut. Oare cine o fi?

Hey!!! Ce faceți? Am revenit cu un nou capitol. Sper sa va placa și încă nu știu sigur la câte capitole voi termina cartea. Ne revedem data viitoare!! Va pup!!❤️