Fără cale de întoarcere!

Capitolul 14

Sebastian povestește

O zi tristă!Mă uit la ceas obosit,deși am stat în pat toată ziua.Nu pot să nu mă gândesc la ea.
-Fata asta mi-a sucit toate mințile!
Mă trântesc la loc și-mi aduc aminte!
-Ce prost sunt!Majoratul ăla!
-Trebuie să iau aer.
-Dacă o văd pe panarama aia o omor.

Doar când mă gândesc la Sofia mă simt bine!Dar trebuie să o fac să mă creadă! trebuie să o am! Nu pot trăi fără ea...o iubesc!

După un duș rapid,merg să-mi aleg ceva de îmbrăcat!

Deschid dulapul și văd o pereche de blugi negri tăiați și un tricou albastru închis!

Mă îmbrac și brusc sună telefonul!

-Necunoscut!

Îl las să sune cât timp îmi aranjez părul1

După vreo 30 de minute primesc un mesaj!Îl deschid și văd că e de la Katya!

-Ce faci iubitule?

Săraca fată!Cred că e nebună dacă o să creadă că voi fi al ei!

Îmi iau telefonul,cheile și o pereche de converși negri și plec!

În seara asta vreau să mă distrez!

Ajung la prietenul meu,Andrei!Se aude muzica dată la maxim,iar sărbătoritul este în mijlocul petrecerii!Merg să-l salut,dar cineva mă oprește!Era Katya!

-Ce faci scumpule?De ce nu mi-ai răspuns la mesaj?

-Ascultă!Nu am venit să mă cert cu tine!Așa că lasă-mă în pace!

Văzând furia din ochii mei Katya se retrage și după câteva secunde pleacă.

Merg până la bar și-mi iau o margarita și mă pierd prin mulțimea de adolescenți beți și transpirați!

La un moment dat ajung lângă sărbătorit,iar el mă salută.

-Hey!Ce faci frate?

-Am venit să-ți urez La mulți ani frate!

-Mersi!Te distrezi?

-Da frate.

-Mie nu-mi pare!

-De ce bro?

-Păi văd că nu ai agățat nimic în seara asta!

-Ba da!

-Oooo!Dar cine e norocoasa?

-Margarita asta! E bună rău.Mă duc să-mi mai iau una!

-Bine frate!

Mă duc la bar și îmi mai iau o margarita.Andrei are dreptate.Trebuie să agăț și altceva!

Nu!Trebuie să rămân cu gândul la ea! Nu vreau să o rănesc.Vreau să o cuceresc din nou!

Mă uit în colțul de la bar și o văd pe Sofia sărutându-se cu Alexandru și stând în brațele lui Mihai!

M-am înfuriat!În loc să merg să vorbesc cu ei am trecut pe lângă.

Felul în care se lăsa atinsă mă dezgusta.Nu credeam că atat de rău a putut ajunge.

Nu,asta nu e Sofia pe care o cunosc!Ies afară și o văd pe Katya.

Se îndreaptă spre mine cu o falcă-n cer și una-n pământ.

-Hey!Îmi cer scuze dacă te-am enervat!Doar că...!

Ea nu mai apucă să termine propoziția că o apropi de mine și o sărut apăsat.

După ce ne separăm ca să luăm aer ea se uită surprinsă la mine.

-Credeam că vrei să te las în pace!

-M-am răzgândit!

O ridic în brațe,ea își încolăcește picioarele în jurul abdomenului meu.Îi lipesc spatele de perete și o sărut !

Mă opresc doar ca să-i cer să plecăm împreună!Ea acceptă după câteva insistențe.

Ajungem amândoi la mine în cameră,un loc în care nu vom fi deranjați.

Ne petrecem fiecare secundă din noapte unul în brațele celuilalt,alintându-ne și jucând cel mai frumos joc al vieții.Dar este totuși ceva bizar.Mă simt de parcă o trădez pe ea.Păcat că ea a făcut-o înainte.Chiar o iubeam.

Acum mă voi concentra la fata din patul meu.