XIV

774 58 8
                                    

(N/A: maine capitol nou ~Flori in par~ vreau pareri din partea voastra. Si daca mai sprin pe vreunu ca spune in comentarii next nu mai postez o saptamana intreaga. Am inteles ca vrei next, dar in loc de asta ai putea sa iti dai cu presupul, ce ar putea urma... sau nush...)

~ O luna mai tarziu ~

Kayla's POV.

- Dar asta e bataie de joc pe fata! tipatul Mellisei rasuna in intreaga baie. Strangandu-mi puternic ochii, incercand sa scap de tensiunea provocata, imi sterg sangele ce se scurgea usor din buza mea.

- Mell, a fost o simpla bataie, sunt bine. mormai udand iar micuta bucata de servetel inpaturita.

- Mira petrece  prea mult timp in jurul lui Josh si a lui Aryan, adica serios. Ati ajuns sa va bateti?! Serios? Ah si... mai e ceva, mormaie scarpinandu-si ceafa si asezanduse in dreapta mea iar eu o privesc cu coada ochiului in timp ce ma aplec peste chiuveta, apropiindu-ma de oglinda.

- Ce mai e Mell?

- Katt si Lucas sunt impreuna. vorbele sale ies rapid apoi ia o gura mare de aer privindu-ma panicata, asteptand o reactie din partea mea.

Nu ma mai mira nimic. In ultimul timp toti am inceput sa facem numai ce vrem... deci nu e ceva la ce nu ma asteptam. Din contra, Katt sta si asa foarte mult timp in jurul lui, m-ar fi mirat faptul sa nu se infiripe nimic intre ei.

- Bine. e tot ce spun inainte sa arunc sarvetelul plin de sange la cosul de gunoi. Imi iau rucsacul din mana Mellisei iesind amandoua din baie.

- Si... ce o sa faci in vacanta asta? Unde mergi? inntrebarile ei imi amintesc pentru a nu stiu cata oara ca vacanta de iarna se apropie rapid. Doua saptamani si ne intoarcem acasa...

- Chiar nu stiu. Ma gandeam sa merg cu Ryan la parintii lui, dar in momentul asta ideea nu imi prea surade...

- Oh pai... nu prea ai ce cunoaste, mormaie ea in momentul in care urcam in masina.

- Cum adica?

- Mama lui Ryan este la spital cu sora lui, iar tatal lor este plecat in San Francisco, cu serviciul. continua pornind motorul masinii sale conducand incet pe strazile acoperite in permanenta de zapada.

- Cum adica la spital cu sora lui? E bolnava?

- Bella are cancer pulmonar.

La asta nu ma asteptam. Nu putine sunt cazurile de copii cu astfel de boala, dar e chiar o durere sa sti ca sora ta, sau chiar, propria fica sta pe patul de spital luptantu-se cu o boala infectioasa iar tu nu poti face nimic. Doar gandul ma speriea stiind atatia copii care au murit din acest motiv. Si nu doar copii, adolescenti, adulti in toata firea. Asta ar fi unul dintre multele motive pentru care Roxana s-ar fi stins din viata la doar 17 ani...

-Si tu de unde sti toate astea? o intreb revoltata scotandu-mi telefonul aruncand o privire la ceas.

- Liam e varul lui, da nonsalanta din umeri. Pufnesc nervoasa la gandul ca mi-a ascuns atat ea, cat si el, asta. Imi intorc privirea inapoi la ecanul telefonului observand ca am un mesaj de la Ryan.

"Hei iubito. Unde esti?"

Chicotesc facand-o pe bruneta din stanga mea sa ma priveasca confuza.

- Vorbesti cu el, nu? ofteaza amuzata iar eu incuziintez in timp ce ii scriu inapoi brunetului.

"Sunt cu Mell. Vin la campus"

Nu pot sa spun ca eu si Ryan de iubim extraordinar de mult, sau ca am gasit un refugiu in bratele sale. Dar am dezvotat o anumita pasiune pentru el facandu-ma sa il plac destul incat sa ii fiu alaturi ca iubita.

- Am...Mell, mai ti minte cand mi-ai spus ca Ryan a fost suspendat? intrebarea mea vine odata ce vad ca Ryan nu imi mai raspunde la mesaj. Imi indrept atentia spre Mellisa ce isi schimba starea de spirit odata cu intrebarea rostita de mine.

- Kay, ce ar fi sa vorbim alta data despre asta? intreabrea ei ma indispune oribil de tare stiind ca m-a amanat o luna de zile. Mell opreste masina in parcarea campusului iar eu imi trag mai bine geaca de piele pe mine si imi infasor fularul in jurul gatului. Ryan a fost prin in sala de chimie in timp ce si-o tragea cu profa...

- Ce?! am ramas socata la cuvintele spuse de ea. Nu stiu daca sa il cred in stare de asta, sau sa ma gandesc ca m-ar putea brunca si pe mine.

Cobor din masina ignorand proteste prietenei mele. Calc apasat pana la intrarea in campus, apoi pana in camera brunetului. Un amalgan de fiori mi-au stabatut corpul odata de m-am lovit brutal de un piept masiv.

Asteptam cu nerabdare lovitura ce urma sa o primesc din parte podelei ce nu mai venea. Doua maini masive mi-au inconjurat talia facandu-ma sa ma sprijin din nou pe picioarele mele.

Imi iau fularul ce cazuse pe jos apoi imi ridic privirea spre fata lui intunecata. Marai nervoasa smucindu-ma din bratele sale aruncandu-i o privire veninoasa.

- Cu placere, mormaie ironic atragandu-mi atentia.

- Aryan, sti bine ca ma putei lasa sa cad. Sa sti ca nu muream.

- Oh, si sa risc sa iti mai spargi si altceva inafara de buza. Nu risc... Kaya.

- Care e problema ta?

- Tu. Tu esti broblema mea. Ti-am repetat de nenumarate ori sa stai departe de Ryan iar tu nu ma asculti.

- Iar eu ti-am repatat si iti mai repet o data. Mi-ai spus asta cand eram impreuna, acum nu mai ai niciun drept, control sau orice alt ceva in legatura cu mine.

Aratam ca doi nebuni, si stiam asta. Cine ne vedea putea spune cu usurinta ca ne vom lua la bataie, dar in ultimul timp astfel de discutii sunt normale pentru noi doi. Nicio conversatie nu a inceput cu Hei  sau Ce faci?  am devenit oribil de reci unul cu altul, dar asta nu ma prea deranjeaza asa de tare.

Il evit continuandu-mi drumul pana in camera lui Ryan. Deschid usa si imi arunc rucsacul pe patul sau asteptand ca acesta sa iasa din baie. Dupa timp de asteptare, acesta isi face aparitia doar intr-o pereche de blugi negri, tinand in mana un tricou.

- Hei iubito, vesel vine si imi da un sarut scurt apoi trage tricoul pe el mergand la oblinda pentru a isi aranja parul.

- Ryan, pot sa te intreb ceva? il intreb balbaindu-ma iar el aproba mormaind. Este adevarat ca s-a intamplat ceva intre tine si profa de chimie anul trecut? vorbele mele ies mai rapid decat as fi vrut si o lacrima mi se prelinga incet pe obraz inchipuiindu-mi cateva lucruri ce s-ar putea intampla acum.

- De unde sti asta? se intoarce rapid cu fata la mine incruntandu-se, tonul sau fiind foarte dur si rece facandu-ma sa ma panichesz rapid.

- E adevarat? il inteb pentru a doua oara iar el pufneste iritat mutantu-si privirea pe geamul din dreapta noastra.

- Poate, mormaie aruncandu-mi o privire fugitiva cu coada ochiului.

Va urma... 

Find youUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum