XXIII

807 64 4
                                    

(Coperta noua, pareri?)

K A Y L A

Dezamagita.
Cred ca asta e cuvantul ce o descrie pe Mira in momentul asta. Fata ei e una neura, nu imi pot da seama de ce va urma... dar un lucrur e cert, nu urmeaza nimic bun. E suparata si asta o stiu, dar nu inteleg de ce...

- Kayla, soapta sa atat de inceata imi face sangele sa imi inghete in corp. Ma privea atat de trista si dintr-un motiv sau altul si eu eram dezamagita de mine.

- Mira, uite care e treaba-

- Lasa-ma sa termin, mana sa se ridica usor in aer facandu-ma sa ma opresc. Am inghitit in sec asteptand sa spuna ceva, orice. De cand vorbesti cu cei doi?

- Sam? Ne-am cunoscut ieri, suntem vecini. Iar celalalt... nu stiu cine este.

- Esti sigura?

- De ce nu as fi?

- Intrebam doar... In ori ce caz, mi-a venit o idee stralucita. Starea sa se schimba radical sarind in sus de bucurie.

- Tot timpul ai idei de genul, mormai ridicandu-ma din pat si mergand la dulap.

O aud pe bruneta cum se tranteste in pat pufnind, apoi inspira aer adanc si incepe sa vorbeasca.

- Ma gandeam sa mergem pe pista azi. Sti tu... ca pe vremuri.

- Nu esti deloc amuzanta, oftez.

Stiu ca Mira nu are de gand sa ma duca acolo. Abia ma lasa sa merg la magazin, dar pe pista. Cine stie ce mai pot sa aflu. Poate aflu ceva ce nu i-ar conveni domnisoarei White.

- Dar nu glumesc. In seara asta e o super cursa si cred ca nu ar strica sa participi, asa iti mai iei gandul de la... tot. Mai ales ca peste doua zile este Craciunul. Sti tu... cadouri si familie si... cadouri...

- Esti cea mai tare! tip cat ma tin plamanii sarind in bratele ei, in pat.

Aceasta ma inbratiseaza oftand.

Iar imi ascunde ceva... dar lasand asta la o parte... am uitat eu ceva?...
Cutiile!

- Mira?

- Ihm?

- Mersi, imi inghit cuvintele invitand-o mai apoi afara pentru a ma imbraca.

Nu prea cred ca e o idee asa de buna sa ii spun de acele cutii.
Oh, serios? Nu m-as fi putut gandi la asta niciodata.
Nu o sa vorbesc iar singura, nu am inebunit.
Pfff... hai nu zau. Sper ca iti dai seama ca esti inca in pat si privesti ca o "melancolica" tavanul. Imbraca-te odata si hai pe pista.

Am oftat.
Atatea lucruri de facut, si atat de putin timp.
Cand o sa am eu timp sa ii vin de hac brunetei, daca ea sta cu ochii pe mine non-stop. Si mai este si ciudatul de "-A" care parca l-ar fi inghitit pamantul peste noapte.

Intru in baie dand drumul dusului si intrand mai apoi sub jetul de apa calda. Mi-am lasat capul, usor pe spate incercand sa uit tot ce s-a intamplat seara trecuta. Odata ce el a plecat, si amintirile de noaptea trecuta vor trebui sa plece.
Orice ar fi.

Am iesit imbracandu-mi blugii, tricoul Nirvana si hanoracul, m-am incaltat cu o pereche de tenisi negri, apoi am iesit din camera indreptandu-ma spre scari. M-am oprit cand am auzit de jos tipete ce veneu din partea Mirei, si a unui baiat ce nu il cunoasteam.

- Tu nu trebuie sa fi aici, dispari!

- Tu nu sti sa taci? il privesc cum trece pe langa ea plictisit dar ea il opreste. Tu nu vrei sa ma lasi in pace, nu-i asa White? Dispari ! Am venit sa vorbesc cu mama, nu cu tine.

- Daca te prind ca pierzi timpul pe aici te expediez cu mana mea. Kay nu are nevoie de tine prin preajma ei.

- Oh, vorbind de blonduta, se sprijinii de perete cu mainile in buzunar privind-o amuzat, ce mai face scumpa de ea?

- O sa imi mananci zilele, nu-i asa Ash?

- Nici nu ai idee, si cu acestea fiind spuse, trece pe langa bruneta intrand in bucatarie.

Cine e el?
Si mult mai important, ce legatura are cu mine?

Am oftat sprijinindu-ma de balustrada. Mi-am scos telefonul privind ca am cateva apeluri pierdute de la tata si Lucas, printre care si un mesaj de la Sam. Il inchil preferand sa nu imi complic ziua mai rau decat este deja.

Am coborat scarile odata ce Mira a plecat si m-am asezat pe canapea. Nu peste mult timp intra si baiatul ce discutase mai devreme cu bruneta.

- Ceau Bell, se tranteste pe canapea langa mine.

- Ce zici?

- Nimic, chicoti, ce mai face frumoasa mea? m-am incruncatat in timp ce el si-a asezat destul de relaxat mana pe dupa umerii mei.

- Ce tot indrugi tu acolo, ha? Cine esti si ce vrei de la mine? idiotul se tine bine continuand sa isi tina bratul pe umerii mei, in timp ce eu incercam sa i-l indepartez.

- Oh, lasa-ma sa ma prezint scumpo. Eu-

- El tocmai pleca, o alta vocea barbateasca, de data asta cunoscuta se auzii din dreptul usii. Am oftat usurata sa il vad pe Lucas acolo, alaturi de Dylan ce ranjea ca un blond idiot ce este.

Ash maraie nervos ridicandu-se de langa mine. Trece de Luck lovindul in umar, apoi se prierde in peisajul iernii.

- Daca nu veneai tu, cred ca il luam la bataie, chicotesc strangandu-mi picioarele la piept.

- Stai chill Xena Razboinica, izbucneste blondul in ras dandu-mi un sarut mic pe crestet. Am zambit lasandu-mi capul pe umarul sau privindu-l pe Luck ce cauta ceva in telefon. In camera intra si Mira care se aseaza pe canapea, alaturi de noi.

- Ce tot cautit, pufneste amuzata privindu-l pe Luck ce inca statea in picicoare butonand telefonul.

- Ha? Nimic, vorbeam cu cineva, mormaie acesta asezandu-se langa bruneta.

- Cu cineva, ha? pufnesc iritata. Chiar nu va puteti abtine, nu-i asa? Ne vedem diseara la pista.

M-ma intors pe calcaie iesind pe usa din lemn. Nu se pot abtine sa nu imi scoata ochii cu lucuri pe care nu mi-le a mintesc. Ar fi totusi putin mai util daca mi-ar si spune despre cine este vorba... Dar ei nu, avem secrete, tinem secrete, nu spunem secrete.

- La dracu' cu secretele voastre. mormai adancindu-mi mainile in buzunarele hanoracului.

- Dar ce ai tu cu secrete? tresar cand aud vocea unui baiat undeva in spatele meu. Ma intorc incruntata privind brunetul din fata mea. Sunt Klaus, imi intinde mana.

- Ce vrei de la mine? intreb plictisita privindu-l neutra.

- Daca ti-as spune nu m-ai crede, pufneste amuzat.

- Incerca-ma. pufnesc amuzata

- "-A" m-a trimis sa te ajut.

Va urma...


Find youUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum