Povesti de groaza

Ziua de nastere

Nasoala viata a lui Ronald Norman: Jurnalul
17 decembrie 2010
Hey? Ti-am povestit ce s-a intamplat la ziua mea de 16 ani? Ooooohhhh. Mi-am dorit sa nu fi facut 16 ani.
Parintii mei s-au hotarat sa-mi faca ziua intr-un club. Sa se vada ca-s bogatan. Pai nu? A fost o seara destul de nasola de la inceput. Tim a baut in seara aia, apoi a vomitat 2 ore continuu. Mi-a fost mila de el. Imi doream sa stau acasa cu el. Dar a trebuit sa merg la rugamintea parintilor si a lui Tim. Nu vroia sa stie ca eu stau in casa de ziua mea. Dar chiar as fi vrut sa stau toata noaptea cu el, sa ii dau pastile si sa merg din 5 in 5 minute sa-i aduc un lighean unde sa verse. Ar fi fost cea mai frumoasa seara. Dar nuuuuuuuuuuuhuuuuuuuuuuuu. "e ziua ta Roooonnn" " asteapta musafiriiii roooooooooooonnnn "  du-te frate! Sta valetul cu mine... Ai grija de tine" 
   Asa a ajuns Ron in "iad" de ziua lui. :)
Era aproape 23:38 si eram la separeu cu vre-o doi prieteni foarte buni. Tineam la ei ca la Tim.
Tineam... Sper ca m-au iertat... 
  In separeu are deja fum de la tigari. Dar... devenea greu de respirat si vazut. Apoi am deschis usa la separeu. In club toata lumea statea jos. Era ciudat acu' o ora lumea dansa pe mese. Nu cred ca s-au facut deja muci sa zici ca sunt prea beti sa danseze. Era ceva ciudat.
  Apoi am observat. Duhnea a fum. Si nu era ceva ce sa spui ca  tigari sau gum folosit pentru spectacole. Era pur si simplu fum.
   Am inceput sa inteleg... Lumea incepu sa se intoxice. Am vorbit cu toti. Toti spuneau ca se simt rau. Le-am spus okay. Haide acasa atunci. Am incercat sa deschid usa de la intrare. Incuiat. Iesirea prin spate. Incuiat. Geamurilende la baie. Incuiate. Si blocate. Eram prinsi inauntru. Pana si aerisirile erau blocate. Ceva din invitati au lesinat curand. Uni au facut atac de panica. Eu ma intrebam de unde vine fumul.
   Cineva a vrut sa mearga la etaj. Fail. A pus mana pe clanta si frigea. A pus maneca de la bluza si tot a deschis. Apoi ...Boom. 
Etajul superior ardea. Fumul invada incaperea la fel si flacarile. Lumea tipa iar eu am intrat in panica. Usa nu se deschidea. A mai ramas decat sa spargem geamurile. Flacarile se extindeau si deja auzeam lumea cum urla in agonie. Eu cu cei doi amici am luat cate un scaun si-l izbeam de primul geam. Fuck. Parca erau geamuri blindate. Asa de greu se crapau.
  Eram disperati sa scapam repede. Dar fara sa realizezi si eo repirau greu deja. Abia puteau sa mai ridice scaunul . Au cazut, m-am uitat in spate si  era de nedescris. Miroasea a carne arsa. Semana cu mirosul de gratar dar mult mai scarbos. Tipetele nu incetau si vedeam oameni de fapt.. Copii de 16 -17 ani care venisera la aniversarea mea arzand de vii. Eram distrus. Voiam sa scap repede de acolo. Am mai izbit scaunul cu toata forta si reusisem. Nu aveam habar de ce voiam cu disperare sa traiesc, dar se pare ca voiam. I-am tarat pe cei doi prieteni pana la geam apoi m-am impiedicat. Buna treaba Ron. Tot ce am vazut era decat fumul ridicandu-se de pe geam. Apoi m-am trezit in ambulanta.
   La spital am primit calmante si m-am pus la somn. De dimineata am pornit sa-mi caut amici. Era dureros cand i-am gasit. Respirau doar prin tuburi. Erau conectati la aparate si in perfuzii.
Eram fericit sa stiu ca sunt vii. I-am luat in brate cu greu *n-a fost chiar o imbratisare * apoi am stat sa-mi cer scuze. Priveam ce calmi sunt si ma bucuram de fiecare moment langa ei. Era mirific , eram fericit cu ce avem. Viata lor era cadoul cel mai de pret.
   Ma pierdeam in zgomotul aparatelor
Apoi s-au oprit. APARATELE S-AU OPRIT!
Cei doi se sufocau, incet trageau greu aer in piept. Apoi ii auzeam cum mureau . Incepusem sa tip dupa asistenta. Nimeni nu venea. Am cazut in genununchi si... Am inceput... Sa tip.. Eramm.... Inutil...
  Am aflat ca fusese o pana de curent si generatoarele spitalului s-au dus dracu.
Iar pestre 3 zile... Am mers impreuna cu Tim la inmormantarea celor 2 buni amici.
Urasc ca am ajunsesem la varsta de 16 ani.