Noua membra a mafiei

1.6K 47 0
                                    

Acel moment, acea imbratisare, acel instinct de.a o strânge în brațe și a o proteja de tot raul, acel moment când a ales a fost momentul când am fost pentru prima data sincer dar a fost și pentru prima dată când am știut ce voi avea de făcut, exact cum a zis sor.mea, ca sa fii un lider bun trebuie sa fii un frate dar și un prieten bun, ceea ce asta voi avea de gând să fiu, sa fiu cel mai bun, și ca sa fii cel mai bun trebuie sa ai cea mai buna echipa, dar eu nu am echipa, eu am familie, iar asta mă face să fiu cel mai bun. Iar a fii cel mai bun trebuie sa știi și când să pierzi dar cel mai mult când sa lupți pentru a câștiga, iar eu am recâștigat încrederea ei.
Că tot vorbind de ea, am rămas singuri, doar noi doi iar de câteva ore bune ii spun incontinuu întrega poveste, de la începutul vremurilor mafiei Black. Ii spun iar și iar povestea și cu fiecare cuvânt rostit de mine ii privesc fiecare reacție a ei, iar chipul ei rămâne nemișcat ceea ce îmi dă de înțeles că încă procesează informațiile primite ce sunt prea multe și noi pentru ea. Iar când în sfârșit își revine din micul ei soc de uimire își găsește cuvinte ce ii poate exprima starea dar și o parte din curiozitate.
Ev: Wow, asta da poveste, nici n.ai zice că e adevărat și se pare că e realitatea pe care voi o trăiți, mai ales tu, din cate am înțeles ești prințul infernului și viitorul lider al iadului sau ceva de genul asta. Nu.mi vine sa cred că toate astea sunt reale, acum înțeleg de ce nu ați vrut să.mi spuneți, de ce ați ales sa.mi ascundeti, a fost pentru binele vostru, un fel sa ascundeti lumea asta secreta a voastră, nu ?
Eu: Aici greșești, 1 a fost ideea mea, chiar daca a fost una idioata, a fost a mea, 2 nu ii implica și pe ceilalți, a fost numai vina mea iar 3 am făcut asta pentru binele tau, am vrut sa fii in siguranță dar se pare că ce e inevitabil se va întâmpla până la urmă. Deci îmi pare rau că nu ți.am spus
Ev: Nu, mie îmi pare rau că am reacționat așa, trebuia să vă ascult, aveați și voi motivele voastre ca să faceți asta, îmi pare rau că nu v.am crezut, că m.am îndoit de voi
Eu: Nu.i vina ta, ai reacționat total normal, toți ar fi facut asta in locul tau, dar tu ai ales sa mă asculți
Ev: Și am ales să rămân lângă voi, până la capăt și de ce nu sa fac parte din lumea asta a voastră
Eu: Ți.am zis de la început, ești de.a mea, nu faci parte doar din lumea asta, ci și din familia mea, toți împreună până la capăt, suntem cu toții o familie
Ev: Pai atunci, îți mulțumesc că m.ai primit în familia ta, dar ce nu înțeleg e că de ce eu ? De ce ai ales sa.mi spui totul, când puteai doar sa negi totul ?
Eu: Fiindcă tu ești o membra a familiei iar eu nu renunț la niciun membru
Ev: Deci sa ințeleg că toată povestea aia cu numele tau e adevărată ?
Eu: Exact, primul copil făcut de un înger și un demon. Asta sunt eu, Ryan Nicholas Black, urmasul mafiei. Dar să lăsăm asta de o parte, ce zici daca ai vedea cum e cu adevărat lumea mea ?
Ev: Cum ai zis tu, impreună până la capăt
Mă ridic primul de pe balustrada pe care am stat atâtea ore cât timp am povestit și o ajut și pe ea sa coboare și coboram de pe acoperisul celei mai înalte clădiri unde am stat atâta timp, pășind amândoi pe scările din spate ale clădirii ajungem înapoi la mașina mea și imediat ce intrăm primul gând ce.mi trece prin cap e sediul mafiei. Pe tot drumul spre sediu ii spun întreaga ocupație a mafiei, de la a la z.
Când ajungem o privesc cum e puțin confuză neștiind de ce am dus.o la una din marile companii, ceea care ne poartă numele, Black. Adevărul e că după ce au decis ai mei să plece din L.A, au decis să.si facă o noua viață, iar acum tata e unul din cei mai buni afaceriști dar în paralel continua sa fie capul celei mai puternice mafii, iar mama își urmează în continuare placerea, aceea de.a fi avocata, fiind și avocata firmei lor, iar firma fiind în același timp și sediul mafiei.
Iar curiozitatea o macina din nou pe Evelyn și continuă cu întrebări ceea ce mă face să râd puțin și observa acest lucru și se oprește brusc crezând că.i vina ei.
Spunandu.i că ea nu are nicio vina observ cum se liniștește și ii spun adevăratul motiv pentru care suntem la firma și rămâne uimită de acest lucru.
Eu: Mergem ?
Ev: Sigur
Eu: Orice ar fi, ramai langa mine, ok ?
Dând aprobator din cap intrăm în firma iar primele 2 etaje sunt obișnuite, având subsolul și ultimele etaje private pentru mafie, ultimul etaj fiind și centrul sediului ca sa zic așa.
Mergem direct la lift și se pare că am o mica surpriza de.a o vedea pe Lucy aici, de obicei nu prea vine la sediu și se pare că și ea e surprinsă să o vadă pe Evelyn.
Lucy: Ev, uite, îmi pare rau pentru tot
Ev: Nu.i nimic Lucy, și mie îmi pare rau, a fost și vina mea că nu v.am ascultat
Lucy: Nu, a fost vina noastră că nu ți.am spus
Eu: Vina toată e a mea deci nu va mai cereți atâta scuze
Lucy: Deci, sa înțeleg că ne.ai iertat ?
Ev: Bineînțeles
Eu: Acum că tot sunteți iar prietene și sa terminat cu toată părerea de rău, trebuie să.i arat locul noii membre
Auzind ultimele două cuvinte ce le.am rostit Lucy rămâne plăcut surprinsă, iar imediat ce pleacă eu și Evelyn intrăm în lift și apăs direct butonul ce duce la subsol. Când ajungem se aud mai multe focuri de armă iar Evelyn tresare ușor dar se calmează când o anunț că subsolul e pentru antrenamente. Știind că azi sunt doar tata și unchiul la antrenament intru cu Evelyn dar nu înainte de.ai spune să aștepte câteva minute căci mai mult ca sigur va trebui sa.l anunț pe tata, știind că lui nu.i place să.l iei prin surprindere cu unele anunțuri.
Când intru îl observ pe tata și pe unchiul dar și pe Max făcând o pauza de la antrenament.
Tata: Se pare că ai dat și tu pe la antrenament fiule ?
Eu: Nu azi tata, știi..am..avem...un..de fost o noua...membra
Tata: Tu glumești nu ?
Eu: Nu azi tata, nu azi
Văzând cât de serios sunt toți rămân uimiți dar mai ales tata și unchiul.
Max: Nu.mi spune că e ea
Eu: Ba da
Tata: Care ea ?
Eu: Aaa, știi prietena aia a lui Lucy ?
Tata: Evelyn parca
Eu: Da, ea, gura sparta asta de Max, aici de față i.a spus totul după ce eram foarte clar că nu.i vom spune
Max: Nu.i vina mea că tipa știe să se joace cu nervii mei
Eu: Sa lăsăm asta, știe totul, absolut totul, i.am spus tot
Tata: Și acum vrei sa zici că e membra pentru a nu ne da de gol sau așa ceva ?
Eu: Nu tata, ea ne.a iertat, ne.a ales, e de la început una de.a noastră tata, fie că.ti place sau nu, face parte din mafie, din generația mea
Tata: Dar de ce ai ales sa.i spui când puteai foarte simplu sa negi totul ?
Eu: Așa bine, e decizia mea tata, Lucy are dreptate, pentru a fii un lider bun trebuie să fii un frate și prieten bun
Tata: Asta.i fiu.miu, nu renunță, așa te.am invatat, sunt mândru de tine
Eu: Mersi, dar să lăsăm asta, acum vreau sa o cunoști pe noua membră
Zicând asta mă întorc înapoi la ușă și când o deschid văd că Evelyn vorbește la telefon, iar când termină mă vede.
Eu: Scuze că a durat atât, hai
O i.au de mână și intram împreună iar tata are acea privire a lui ciudata.
După mai bine de 2 ore de stat la sediu unde Evelyn a văzut tot ce avea de văzut, de la antrenament până la arme, chiar și droguri legale și ilegale.
A cunoscut fiecare lucru oricât de mic ce e legat de mafie. Acum suntem în mașină iar mai bine de câteva minute e o tăcere profundă intre noi până când îi reaud vocea ei angelica.
Ev: Când ești singur la antrenamente ?
Eu: Pai cam după ore, că în timpul lor sunt tata cu ceilalți. De ce ?
Ev: Vreau și eu să mă antrenez, adică să învăț să mă apăr
Eu: De ce ai vrea asta ?
Ev: Fiindcă nu vreau sa depind de alții ca sa zic așa
Eu: Mai bine nu, nu vreau sa te implic mai mult decât ești deja
Ev: De ce nu ?
Eu: Pur și simplu,e prea periculos pentru tine.
Ev: Așa și ? Daca tu poți voi putea și eu
Eu: Tot nu rămâne
Eu: De ce ?
Eu: Tu ești tu iar eu sunt eu
Ev: Nu.i corect, e discriminare
Eu: Nimic nu.i corect in lumea asta și uneori trebuie sa și discriminezi ca să ști ce e bine.
Ev: Dar care e diferența între noi ? De ce tu poți și eu nu ?
Eu: Tu ești ca un înger, buna iar eu, eu sunt demonul, partea rea
Ev: Tu nu ești rau
Eu: Ba da, sunt un demon, eu sunt Black
Ev: Și ce dacă ești un demon, și ce dacă ești Black, chiar tu ai zis.o primul copil al unui înger și demon, ai și bunătate în tine, tu ești un fel de balanta intre bine și rău, tu echilibrezi situația.
Eu: Și uneori nici nu știu ce să fac,nu știu în ce parte sa înclin acea balanta
Ev: Uneori ai nevoie de motivație, de ceva anume ca sa știi ce să faci
Eu: Iar atunci când ai nevoie de ea nu e
Ev: Când crezi că ai nevoie de ea, e ceea ce gândești de fapt, uneori trebuie să asculți ce.ti spune instinctul, uneori nu trebuie sa gândești ci sa acționezi direct
Eu: Ești ca o miniatura a lui mama, de fiecare data ști ce să zici, exact ca ea.
Ev: Poate pentru că am fost crescuta doar de mama
Eu: Cum ?
Ev: O poveste lungă
Eu: Ști că poți să.mi zici orice, oricând. Când vrei și când simți sa spui orice cuiva sunt aici, oricând.
Ev: Mersi mult. Deci ce facem in continuare ?
Eu: Ce zici de...ști ceva, am o idee
Ev: Ar fi bine sa.mi zici și mie nu crezi ?
Eu: E surpriza, și unde ar mai fii surpriza daca ai ști ?
După minute in sir poate chiar ore, căci nu mi.am dat seama când naiba a zburat atât de repede timpul și de cât timp stam in mașină, în sfârșit pornesc motorul. După alte câteva minute de condus noaptea, căci e destul de târziu și fiind deja în octombrie se lasă destul de repede întunericul.
Ajungem din nou la cea mai înaltă clădire, tot pe acoperiș, dacă e frumos ziua, inseamna că nu ai fost niciodată aici noaptea.
Ev: Ce căutăm din nou aici ? Mai ales noaptea ?
Eu: O să vezi, îți va placea
Ev: Ești sigur ?
Eu: Ai încredere în mine
Ii întind mana și fără nicio reținere mă prinde de mână și înaintăm spre scările din spate ale clădirii și mă urc primul iar ea pe urmele mele și când ajung sus o ajut și pe ea, ii spun să închidă ochii iar ea se confirma rugăminții mele și o țin în continuare de mână ghidând.o până aproape de balustrada punandu.i mâinile pe balustrada rece iar imediat ce face contact cu ea tresare ușor dar se liniștește când îmi așez mana peste a ei și îi spun să deschidă ochii.
Când vede întreg orașul scufundat în întuneric și luminat doar de luna și de câteva luminii ale lui rămâne plăcut surprinsă.
Ev: Wow, e superb, e atât de frumos aici, parca e o altă lume când o vezi noaptea
Eu: Ei bine, asta e lumea mea, când luna rasare, lumea mea se trezeste.
Ev: Poți să.mi spui de n ori, eu tot nu cred că ești un demon. Ești și inger, ai ceva bun în tine. Tu însuți ești bun.
Eu: Nu mă cunoști, nu ai habar cine sunt și de ce sunt in stare
Ev: Atunci vreau sa te cunosc, lasă.ma sa vad adevărata ta latura, sa vad acel demon ce zici că ești. Vreau sa.l văd pe adevăratul Ryan Nicholas Black.

Capitol nou, de data asta din perspectiva lui Ryan.

Inger si DemonUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum