Jayden pare un băiat normal, provenind dintr-o familie respectabilă de miliardari, dar obișnuit cu străzile, dealerii de droguri și marile benzi de mafioți ai orașului Las Vegas, fiind singurul fiu al familiei Ivory, părinţii săi nu au ce să-i facă...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
După ce ajunsesem înapoi, Zenon îmi dădu niște haine de-a lui, de oare ce a mele erau ude, deși nu voiam, nu aveam ce face, oricum hainele astea îmi erau cu vreo 3 mărimi mai mari, stăteam sub o pătură pe canapeaua din living uitându-mă la ceva serial plictisitor, de ce eu doamne, tocmai când voiam și eu să fac ceva ce-mi place trebuia neapărat să înceapă furtuna, și mai era și să mă înec, sunt cel mai norocos băiat jur, și bineînţeles că ultimele pliculeţe de cocaină și canabis pe care le aveam în șosete, dispărură ca prin magie, de ce nu mă mir oare, dacă eram acasă probabil acum eram cu Alice și River la vreo cursă de mașini ceva, dar nu, eram blocat cu un om pe care îl cunoșteam de câteva ore și nu puteam să fac absolut nimic, nici măcar bani nu aveam, nu era corect deloc parcă eram prizonier, voiam să ies afară! Ce dacă era furtună și ploua de rupea? Eu voiam afară acum, nu sunt un copil doar că eu atunci când vreau ceva mi se dă, bine și totuși în legătură cu furtuna, nu suportam tunetele și fulgerele dar nu mă mișcam de aici nici de al dracu, începuse să se întunece afară, iar eu stăteam cu genunchii strânși la piept sub pătură, începuse un film horror, și aveam o senzaţie ciudată de parcă aș fi fost singur în toată casa, nu se auzea nimic decât sunetul filmului, iar un fulger lumină tot cerul odată cu ţipătul unei persoane din film, am tresărit și din reflex mi-am acoperit faţa cu pătura.
—Nu te credeam așa fricos Jay din câte mi-a povestit tatăl tău despre tine. Spuse Zenon intrând în living.
—Nu sunt fricos, doar am tresărit, și credeam că sunt singur!
—Ţi-am spus să vii în cameră în urmă cu jumătate de oră dar ești încăpăţânat și nu vrei să mă asculți.
—Stau unde vreau eu, și voi dormi într-o cameră departe de tine, și nu sunt încăpăţânat!
—Da observ, dacă vrei ceva, sunt în cameră la mine. Spuse sec.
—Da chiar vreau ceva! Am spus strâmbând din nas.
—Ce anume? Întrebă ridicându-și o sprânceană în sus.
—Mi-e foame.
—Bine, ce vrei să mănânci?
—Nu știu.
—Păi și eu ar trebui să ghicesc în stele ce îți place ţie? Întrebă încrucișându-și braţele la piept.
—Caviar.
—Caviar?
—Păi da, ce nu ști ce-i ăla? Din alea negre de pește.
—Icre negre.
—Da da din alea, așa ziceam și eu doamne.
—Nu am de gând să merg la ora asta să-ți cumpăr caviar, plus că mai e și furtună, altceva?
—Cremă de trufe albe atunci.
—Jayden, ceva mai accesibil?
—Ce ai vrea să mânânc, pâine cu dulceaţă, ouă ochiuri? Vreau să mânânc ce mânânc de obicei, eu nu am vrut să vin aici, așa că nu o să-mi schimb stilul de a mânca și nimic, punct!