Just for Love

Capitolul IV

Simteam ca pica cerul peste mine cand am auzit acele cuvinte. Am izbucnit in plans si nu imi venea sa cred ca acum cateva ore era langa mine si acum nu mai e.. Ma simteam singura si oarecum parasita, avand in vedere ca eu locuiesc singura de la 14 ani, mama mea a murit iar tata ne-a parasit cand eram mai mica. Ma simteam vinovata pentru moartea lui. Simteam ca daca nu il puneam sa cante cu mine, poate.. nu s-ar fi intamplat ce s-a intamplat.. Plangeam din ce in ce mai tare cand ma gandeam la lucrurile astea. Mi-am dat seama ca eu chiar tineam la Adrian mult de tot. Il iubeam. Si probabil ca si el tinea macar la mine. Si primul sarut... A fost tot cu el..

Toate gandurile astea mi se amestecau prin cap in timp ce plangeam. Doctorii erau inca langa mine, si incercau sa ma calmeze dar nu au reusit. Atunci doctorul mi-a zis:

-Nu iti face griji! Adrian e intr-un loc mai bun. Noi stim prin cate a trecut, saracul. Era sa moara de vreo 3 ori.. Si toate din cauza teroristilor carora le-a facut multe promisiuni si apoi Adrian s-a schimbat si acei oameni inca il urmaresc si i-au promis ca nu se lasa pana nu il omoara.. E mai bine asa domnisoara, credeti-ma! Si pentru dumnealui si pentru dumneavoastra.

Continuam sa suspin. Si sa ma gandesc unde m-ar fi putut duce Adrian.. Oh, Adrian.. Numai tu mi-ai mai ramas si acum... Te-ai dus si tu.

Am incercat sa adorm ca sa nu ma mai gandesc la el. In timp ce incercam sa adorm imi tot venea in minte Adrian..Adrian..Adrian.. am avut si un vis cu el:

"Am iesit de la scoala si el ma astepta in fata scolii ca sa mergem in acel loc secret. Ma uitam atenta la fata lui, ochi verzi, mari, buze bine conturate, un nas perfect, cativa pistrui, par castaniu deschis, bine facut, un abdomen lucrat care se vedea foarte bine prin tricoul mulat. Stiam ca e un vis de aceea am fost foarte atenta sa nu-l pierd, macar in vis sa fie viu. Mi-a zambit si m-a intrebat daca putem pleca. Am pornit dar parca simteam ca va fi accidentul. Cand am auzit melodia cu Shakira si Rihanna am oprit radioul iar Adrian s-a incruntat si a zis:

- De ce l-ai oprit? imi.placea piesa aia!

-Fi atent la condus te rog!

A incuviintat si dintr-o data am simtit din nou momentul accidentului dar in loc sa aud ambulanta si toate acelea am auzit vocea lui Adrian care zicea "Nu e vina ta! Asa a fost sa fie! Te rog sa ai grija de tine si sa nu fii suparata, candva poate ne vom reintalni. Te rog sa nu iei vina asupra ta. Bucura-te de viata pe care o ai. Caci atunci cand tu vei fi fericita, eu voi fi fericit, si cand tu vei plange, si eu voi plange. Te rog sa te gandesti ca mereu cand tu razi, rad si eu si mereu cand tu plangi, plang si eu. Acum trezeste-te frumoaso! Nu uita sa fi fericita." Cand m-am trezit un doctor a venit la mine in salon si mi-a zis:

-Am gasit asta pe patul lui Adrian si scria ca e pentru tine.

Am luat pachetelul si m-am uitat pe bilet, scria "Te iubesc mult! Ti-am luat asta pentru intalnirea noastra dar sunt grav lovit si.. Ti-l las acum. Vreau sa stii ca te iubesc, si ca orice s-ar intampla eu voi fi langa tine indiferent daca de pe pamant sau din cer, voi fi mereu langa tine. Imagineaza-ti ca la fiecare pas te tin de mana, iar daca acum cand citesti asta eu nu mai sunt pe pamant sa stii ca acum ti-am dat un pupic pe frunte. Fii tare! Sa nu fii suparata! Eu te veghez. Te iubesc mult Bia. Cu dragoste si multi pupici Adrian." Am deschis pachetul si era o rama foto in care era o poza cu mine si cu el de la club probabil. Acum plang din nou, dar de data aceasta de fericire

Saptamana asta nu cred ca voi mai posta deoarece am o multime de teste asa ca.. Sper sa va placa povestea. Astept parerile voastre intr-un comentariu, desi stiu ca lenea e mare.. Faceti asta pentru mine ca sa stiu daca va place sau nu :* Va pupacesc :** Noapte buna!