Buticul cu flori

Capitolul 2

Ultima zi de școală. Stau pe bancă lângă Tracy gândidu-mă dacă după școală să beau din nou o cafea cu lapte sau un capuccino. Tracy vorbește într-una despre tipul cu care a avut o întâlnire la restaurantul ei favorit, aș vrea să pot spune mai multe despre asta, dar dilema mea mi se pare prea interesantă decât vorbele lui "Georgică" (sau cum îl chema), pe care i le-a spus unei fete care n-a trecut de faza în care totul trebuie sa fie roz, până și hainele și decorațiile din camera ei.

Tracy e cea mai bună prietenă a mea încă din grădiniță, e genul de fată de care s-ar îndrăgosti orice băiat întreg la minte pentru că are râsul gingaș,drăguț și bunătatea unui copil de 5 ani. Poate fii considerată personajul popular din Mean Girls, dar mult mai agreabilă, e populară , se afla în topul celor mai frumoase fete (arată ca unul din îngerii secreți ai Victoriei) și să nu uit, ea mi-a făcut cele mai gustoase paste pe care le-am mâncat în viața mea, cu mirodenii, chiftele si tot toata lista ingredientelor . O iubesc, deși are modul de a povesti al unui profesor aproape ieșit la pensie, care abia așteaptă să scape de poverile ce i-au mâncat anii tinereții. Îți spune aceeași poveste încontinuu până simți că nu mai ai nicio energie și vrei doar să o încui într-o camera antifonică, doar pentru a avea cinci minute de liniște.

- Bună ziua, dragă domnișoară, doriți să mă încântați cu atenția dumneavoastră în privința posibilului meu viitor cu un tânăr încântător? îmi spune ea, după treizeci de minute de monolog.

- Desigur! Doar atunci când îmi faceți onoarea să schimbați subiectul.

- Bine, Jilliana, dar să știi că viața mea amoroasă este destul de interesantă, după cum mulți spun.

- Adică tu spui.

- Părerea mea e suficientă pentru tine, doar știi că eu sunt lumea ta.

- Da știu. Ce te-ai face fără mine? Reprezint toată audiența ta; spun eu râzând împreună cu ea.

- Ok, gata. Ce se întâmplă cu tine? Te simt că nu ești în apele tale de ceva vreme. De obicei glumeai în privința tipului din primele secunde.

Chiar părea îngrijorată. În afara școlii nu am mai ieșit cu ea de când e situația mea acasă. Aș fi vrut să-i povestesc dar nu pot, știu că m-ar înțelege cum a făcut-o mereu, dar chestia asta simt că trebuie să o confrunt singură.

- Nu am nimic, dar cred că mi-am făcut clară părerea mea.

- Părerea ta e aceeași în privința fiecărui tip cu care ies.

- Păi cam toți cu care ai ieșit cel puțin în ultimul timp sunt la fel.

- Nu e vina mea! Fiecare are câte o calitate pe care nu o găsesc la altul. Ar trebui să mai ieși și tu. Poate facem o întâlnire în patru! spune încântată de parcă a văzut un inorog.

- Nu am chef de întâlniri, deși sunt sigură că deja în momentul în care vorbim deja mă vezi împreună cu un băiat de care sigur nu aș fii interesată nici dacă era o chestie de viață și moarte.

- Spui chestiile astea de parcă ai previziuni. Știi cum se spune, nu încerci, nu ai de unde să știi.

- Sunt convinsă! Uite, vineri o să mergem la Fancy's după școală să continuăm tradiția , o să-ți ascult bârfele la un ceai și poate, subliniez, POATE o să vin cu tine să-l cunosc pe minunatul de care presimt că în patru zile iar te îndrăgostești.

- Ți-am spus că te iubesc?

- Numai în momente de genul.

Nu e vorba că sufăr de vreo problemă în dragoste, dar la capitolul băieți am dat-o în bară. Văzusem un tip drăguț pe o rețea de socializare și Tracy îl cunoștea și garanta că am fi superbi împreună. Toate speranțele, până am aflat că tipul mai iubea încă trei fete în același tip. De atunci, am zis că mai bine nu mă încred în garanțiile lui Tracy, decât pe patul de moarte. Mi-e dor să stau cu ea, să mă plictisească ca de obicei și să am dreptate când îi dau sfaturi.