Esti trista , foarte trista și plângi în hohote în parcul de lângă casa..simțeai nevoia de a ieși afară. .starea de sufocare și disperare nu Îți trecerea deloc.
Te așezi lângă un copac bătrân și stai acolo..Cu gândurile încurcate foarte rău.
Însă, simți niște mâini care te îmbrățișează pe la spate și auzi "Liniște-te iubito, sunt aici , m-am întors cu bine din război"
Și tu , cu glas stins șoptești "Minhyuk.."....
Va place?
