Blind Love

Capitolul 3

Mi-am ridicat barbia și i-am facut semn barmanului să îmi aduca inca un shot de tequila. Bărbatul cu par țepos a încuviințat și in mai putin de un minut am observat shot-ul in fata mea, pe blatul lucios.

Dau alcoolul pe gât și apoi trântesc paharul inapoi pe blat.

—Șansele sa te lovesc ar fi mai mici daca te-ai opri din holbat, spun răstit, iar bărbatul încremenește. Odata ce îi intalnesc privirea înspăimântată un act de mândrie îmi bulversează corpul. Ador sa știu ca lumea se sperie de mine.

—S-scuze, se bâlbâie. Doar c-ca nu te-am mai vazut pe aici, spune și rad isteric, dându-i de inteles ca nu sunt persoana potrivita pentru o discutie de genul la ora 4 dimineața.

—Nici eu pe tine. Ce coincidenta, glumesc răutăcios și il fac sa înghită in sec.

—Esti britanică? spune și îl privesc serios in ochii albaștri. Rasul ma bufnește dintr-o data și ma asez mai bine pe scaunul îngust și alunecos.

—Ți se pare ca am accent britanic? Intreb, iar bărbatul din fata mea se panicheaza. —Tata german, iar mama rusoaica. Alege tu, spun.

—Ei bine... îmi plac mai mult germanii, rânjește.

Îl privesc plictisita și scârbită. Daca nu avea sa inceteze sa mai filtreze, atunci ar fi bine sa își păzească spatele deoarece nu sunt in apele mele.

"—Tati, tu ai iubit vreodata? îmi intreb eu tatal ce se aseaza mai bine pe canapeaua albă și ușor pătată.

—Desigur, scumpo. De ce mă intrebi? spune și o mulțime de intrebari dau năvală in capul meu.

—Pentru ca eu nu știu cum să iubesc. Tonul meu trist îl face sa râdă, dar apoi se apropie de mine și ma privește mai putin amuzat.

—Ești prea mică, prințesă. O vei simtii atunci când va veni timpul, mă lamureste sigur pe el. Ma încrunt și mă las pe spate supărată.

—Dar-

Bâzâituri telefonului de pe măsuța de cafea mă intrerupe instantaneu, îndemnându-l pe tata să se ridice. Priveste ecranul iar expresia i se schimbă radical pentru următoarele secunde.

—Noapte buna, scumpo. Ne vedem mâine, anunță și pleaca din camera mare în care mai devreme purtam o discutie cu el. Ce o fi asa de important?"

Amintirea cu tatăl meu de acum ceva ani mi-a năzărit rapid prin minte, blocându-mă pentru câteva minute în fața confuză a barmanului enervant. Inima a început să-mi pulseze sânge amenintător de tare, iar vena gâtului mai ceva să-mi explodeze.

—Mie nu. Cat face? intreb agitată referitor la alcoolul consumat pe seara asta.

—75 de dolari, spune și îi las 15 dolari ciubuc pe tejghea.

—Apropo, spun inainte sa ma ridic de pe scaunul incomod. Esti o companie oribila, vorbesc serios si răstit, făcându-l sa se intoarca la treaba. Gluma mea – asta daca o pot numi glumă – m-a făcut să râd odată ce am ieșit pe ușa grea a barului. Mi-am luat tălpașița și am grăbit pasul cand am simtit o răcoare cuprinzându-mă.

" Am aruncat firele de iarbă uscate pe care tocmai le-am smuls in partea opusă mie și am continuat să îmi umplu pumnul cu altele, cateva pete verzi făcându-si apariția pe degetele mele.

—Claire, știi că nu poți sta aici toată după-amiaza, nu? Aud vocea fratelui meu venind din spate. Îmi dau ochii peste cap enervată.

—Nu pot să merg înapoi acolo, Carter. Nu vreau! Vorbesc pe un ton slab ce îmi da senzația ca doar eu m-am auzit.

—Haide Claire! E doar un concurs, nimeni nu va râde de tine, spune și îi simt corpul mai mare decat mine ce se trantește pe pământ, chiar in dreapta mea.