Capitolul 12

159 20 1
                                    

Razele soarelui m-au îndemnat sa ma stramb pentru cateva secunde inainte sa ma trezesc si sa realizez unde ma aflu. Patul matrimonial, casa mare și luxoasa... Harry! Nu, nu, nu! Tocmai am dormit în casa lui Harry și... la naiba! Imaginile de noaptea trecuta mi-au invadat mintea si mi-am deschis gura imediat ce mi-am amintit de sarutul pasional pe care l-am avut cu Harry noaptea trecută. Și cum am omorat 12 polițiști. Și Perrie, alcoolul.

M-am ridicat brusc din pat și m-am dus la baie numaidecat. M-am aplecat usor și m-am uitat in oglinda. Aveam cearcăne și aratam ca o fantomă. Nu pot sa cred ca Harry a profitat de mine când eram beata. Normal ca nu l-as fi sarutat daca eram lucidă, iar el stia asta foarte bine! Cum a putut? Iar apoi mai este și Perrie. Tin minte perfect cum a intrat peste noi, cu toate ca eu inca sper ca nu a vazut nimic.

Mi-am închis ochii și am lasat un oftat să-mi iasa pe gură. Telefonul meu era de negăsit, nici nu vreau sa ma gandesc unde ar putea fi. Am inceput sa ma învârt prin camera mare si ordonata, incercand sa sterg toate imaginile cu Harry din capul meu, însă m-am oprit brusc in mijlocul acesteia când am auzit un zgomot ciudat venind de la parter. M-am incruntat și m-am apropiat de ușa maronie, inca un zgomot urmand sa se auda. Parea ca si cand cineva voia sa intre prin efracție in casă. Doamne, asta îmi mai trebuia acum.

Am apasat usor pe clanță, incercand sa nu fac prea multa galagie. Lumina de pe hol mi-a intrat in ochi, întrebându-ma de ce baieții au atat de multe geamuri prin casă. Am ignorat razele soarelui puternice și am facut un pas mic imediat ce am deschis ușa aproape de tot. Privirea mea a fugit imediat pe scarile care duceau spre parter, iar apoi spre dreapta. Am tresarit imediat cand i-am intalnit privirea lui Connor, privind la fel de confuz ca mine. Mi-am pus mana peste gură imediat ce acesta mi-a facut semn să tac. L-am intrebat din priviri ce naiba se intampla, dar acesta a dat din cap în semn ca nici el nu avea nicio idee.

Am oftat și aproape mi-am dat o palma peste cap cand Connor mi-a facut semn spre măsuța mica si prea lustruita din mijlocul holului, pe langa care o umbrelă neagra și o vază lungă si portocalie se aflau. Am mârâit cand am înțeles la ce se referea, dar am facut asa cum mi-a spus. Amandoi ne-am apropiat de măsuța de cafea și am luat în acelasi timp cate ceva pentru a ne apara de oricine se afla jos. Connor a luat-o inaintea mea, tinand vaza exact langa capul sau și mergand tiptil. Eu țineam strans umbrela neagră, asteptand ca orice sa se intample.

Într-un final, amandoi am ajuns langa scarile albe ce duceau spre parterul casei. De aici puteam vedea sufrageria, însă nimeni nu era acolo. La dracu', oricine incearca sa faca ceva, o face bine.

Connor a coborat prima dreaptă, acelasi lucru facand si eu in spatele sau pana cand le-am coborat pe toate.  El s-a uitat la mine, dându-mi de inteles ca imediat ce facem colțul peretelui sa fim pregătiți de orice si am aprobat, sperand sa nu primesc vreun glonț în cap in dimineata asta. Connor a numarat până la trei în șoaptă, iar cand acesta a spus doi, un alt zgomot s-a auzit din spatele peretelui după care ne ascundeam tinand în maini armele.

Niciunul dintre noi nu a mai asteptam, iar in urmatoarea secundă am iesit brusc din spatele peretelui, ridicand umbrela și vaza goală în sus, pregătiți să lovim pe cineva, oricine.

Dar voiam să îmi bag umbrela în ochi când i-am vazut pe Harry, Zayn, Liam, Ethan și Perrie jucându-se ceva pe televizor. Aceștia si-au intors imediat privirile spre noi și in urmatoarea fracțiune de secunda, toti am început sa radem cu lacrimi. Până și Harry radea privindu-ne pe mine și pe Connor cu acele lucruri în mâini, de parca eram gata să mergem la război.

—Să fiu al naibii de nu m-ați speriat! Spune Connor punând vaza undeva la nimereală. Cine se joacă Mortal Kombat la ora asta?! Întreaba și brusc zambetul meu dispare când aud cuvantul "oră".

Blind Love Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum